Europa implică şi sectorul privat în cea de-a doua salvare a Greciei

Guvernele din zona euro au ajuns la un acord de principiu pentru un nou pachet de ajutor destinat Greciei care implică şi participarea creditorilor din sectorul privat.

Acestora li se va cere înlocuirea unor datorii de aproape 30 de miliarde euro care ajung curând la scadenţă cu datorii cu ter­mene de maturitate mai lungi, potrivit unor oficiali din zona euro. Procesul rostogolirii creanţelor ar putea începe cel mai devreme în iulie, după ce miniştrii de finanţe aprobă noul program la summitul de pe 20 iunie, scrie The Wall Street Journal.

Guvernele vor acorda Greciei noi împrumuturi prin intermediul Fondului Europen de Stabilitate Financiară, fondul de salvare al zonei euro. Finanţarea va veni, probabil, sub condiţia ca băncile, fondurile de pensii şi alţi investitori care deţin obligaţiuni elene să accepte să le schimbe cu datorii cu termene de scadenţă mai mari pentru a ajuta la acoperirea deficienţelor bugetare ale Greciei în următorii trei ani.

"Investitorii privaţi vor avea stimulente puternice pentru a participa deoarece, dacă nu o fac, se va intra în incapacitate de plată", a spus un oficial.

Noua finanţare va fi condiţionată, de asemenea, de noi măsuri pe care Atena va trebui să le implementeze, precum reduceri suplimentare de cheltuieli şi accelerarea vânzării unor active de stat de 50 de miliarde de euro.

"Mă aştept ca membrii zonei euro să se înţeleagă asupra unor finanţări adiţionale pentru Grecia sub condiţii stricte. Aceste condiţii aduc şi implicarea voluntară a sectorului privat", a declarat şeful Euro­group Jean-Claude Juncker, citat de Bloom­berg.

Grecia a fost salvată de la faliment anul trecut cu 110 miliarde de euro primite de la UE şi FMI, iar părţile implicate sperau atunci că Atena să va putea reîntoarce pe pieţele financiare în 2012. Acest pachet, însoţit de o cură severă de austeritate, nu a reuşit să repună pe picioare finanţele statului, iar costurile de finanţare au crescut semnificativ. În acest context, accesarea pieţelor este imposibilă la termenul prevăzut. În februarie, UE şi FMI au estimat că Grecia va avea nevoie de finanţare de 44 de miliarde euro începând cu 2012 şi până în prima jumătate din 2013.

Guvernele zonei euro speră, de asemenea, ca BCE să încurajeze oferta de schimb prin acceptarea noilor obligaţiuni elene ca garanţii pentru împrumuturi, dar refuzându-le pe cele vechi.

BCE s-a opus unor măsuri mai drastice pentru a forţa creditorii privaţi să finanţeze Grecia începând cu 2012. Procesul de înlocuire a datoriilor avut în vedere de oficiali nu va modifica înţelegerile refe­ritoare la obligaţiunile existente. "Dacă toate guvernele acceptă, va fi dificil pentru BCE să nu accepte şi ea", a afirmat un alt oficial.

Noile obligaţiuni nu vor primi, probabil, statut preferenţial. Scadenţa acestora urmează a fi stabilită, dar sursele consideră că aceasta ar putea fi de 3 ani şi jumătate - 7 ani. Cuponul, care nici el nu a fost stabilit, se va apropia probabil de dobânda cerută de guvernele din zona euro pentru finanţare de la fondul de salvare.

Oferta de schimb îi va viza pe toţi deţinătorii de obligaţiuni greceşti, nu doar băncile elene.

În plus, Atena va primi în iulie a cincea tranşă, de 12 miliarde de euro, a îm­prumutului primit anul trecut, chiar dacă guvernul nu a reuşit să atingă ţintele bugetare stabilite.

Premierul elen George Papandreou a acceptat măsuri adiţionare de austeritate şi vânzări de active de stat pentru a asigura primirea tranşei şi îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea unui nou pachet de salvare.

El a acceptat reduceri "semnificative" ale personalului din sectorul public şi înfiinţarea unei agenţii care să coordoneze vânzarea accelerată a proprietăţilor de stat.

Bursele au scăzut, euro s-a apreciat

Moneda euro a înregistrat săptămâna trecută cea mai puternică apreciere săptămânală din ultimele patru luni în raport cu dolarul, după ce liderii europeni şi-au intensificat eforturile de a ajuta Grecia.

Euro a urcat cu 2,2%, la 1,4635 dolari, de la 1,4319 dolari pe 27 mai, atingând maximul de după 14 ianuarie, de 1,4643 dolari, scrie Bloomberg. Dolarul s-a depreciat cu 6,5% de la începutul anului, în raport cu un coş de 9 valute importante, cel mai mare declin din acest grup. Euro, în schimb, a avansat cu 3,2%.

Pe burse, indicele Stoxx 600, al acţiunilor de pe bursele europene, a pierdut 1,9% din valoare săptămâna trecută, cea mai mare scădere după 18 martie, şi 3,6% în ultimele cinci săptămâni din cauza speculaţiilor că Grecia ar putea intra în default.