Cu numiri în CA-uri de tip Gogu de la Poşta Română, Guvernul distruge companiile de stat

Autori: Iulian Anghel , Adrian Seceleanu 05.06.2011

Ionuţ Gogu, consilierul ministrului comunicaţiilor Valerian Vreme, partener de afaceri al soţiei acestuia din urmă, a fost retras din CA-ul Poştei după un articol din ZF.

Ionuţ Gogu, consilierul ministrului comunicaţiilor Valerian Vreme, partener de afaceri al soţiei acestuia din urmă, a plecat din Consiliul de Administraţie al Poş­­­­tei Române în urma unui articol apă­rut în ZF, dar situaţia relevă încă o dată maniera discreţionară în care demnitarii îşi numesc rudele sau foştii parteneri de afaceri ori angajaţi în posturi-cheie.

Economiştii spun că numirile politice în funtea companiilor de stat au consecinţe dezastruoase pentru economie, iar situaţia nu poate fi reglementată decât printr-o transparenţă maximă şi definirea unui minim nivel de competenţă profesională faţă de opacitatea aproape totală care însoţeşte acum astfel de numiri. Consiliul de Administraţie este vital în orice companie, pentru că are man­dat din partea acţionarilor să numească directorul general, să aprobe politicile acestuia, să verifice respectarea bugetului, eficienţa cheltuielilor şi să tragă la răspundere executivii pentru eventualele abuzuri.

Ionuţ Gogu (31 de ani), membru în Consiliul de Administraţie al Poştei până joia trecută, potrivit unui comunicat al Ministerului Comunicaţiilor, este şi acţionar la o firmă controlată de către soţia ministrului comunicaţiilor - UM-Soft care are afaceri cu mai multe instituţii publice, iar până anul trecut a fost administrator al companiei la care a fost acţionar ministrul Valerian Vreme.

"Mandatul lui Ionuţ Gogu în Consiliul de Administraţie al Poştei Române a fost de doar două luni, iar pentru a elimina orice interpretare forţată, precizăm că retragerea sa are la bază motive strict personale. Prezenţa acestuia în Consiliul de Administraţie al Poştei Române a fost perfect legală, Gogu neavând nicio incompatibilitate, potrivit tuturor legilor în vigoare", susţinea vineri Ministerul Comunicaţiilor când anunţa demisia lui Gogu (care s-ar fi petrecut cu o zi înainte, adică în exact ziua în care ZF îl întreba pe ministru care sunt calităţile care l-au recomandat pe Gogu în CA al Poştei).

Potrivit Codului penal, fapta func­ţionarului public care participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat un folos material pentru o persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Ministerul Comunicaţiilor deţine 75% din acţiunile Poştei Române controlând şase dintre cele nouă mandate ale Consiliului de Administraţie, unde, prin semnătura ministrului, Ionuţ Gogu a fost trimis să reprezinte statul.

În ultimii ani, compania Poşta Română a înregistrat pierderi de sute de milioane de euro.

Situaţia de la Poşta Română nu este unică. Predecesorul lui Vreme în fotoliul de ministru, Gabriel Sandu, a numit-o în ianuarie 2009 pe viitoarea sa soţie în Consiliul de Administraţie al Romtelecom. În urma apariţiei în presă a acestei istorii ea a fost schimbată, dar a continuat să fie consiliera personală a lui Gabriel Sandu.

Recent, mai precis pe 2 mai 2011, Ministerul Comunica­ţiilor l-a numit în funcţia de administrator şi membru în Consiliul de administraţie al companiei de stat SN Radiocomunicaţii pe Adrian Teodor Şuşcă, 27 de ani, care este vicepreşe­dinte al departamentului de imagine şi relaţii cu presa al Organizaţiei de tineret din Braşov a PD-L. Şuşcă este angajat şi în funcţia de consilier la Ministerul Comunicaţiilor.

De cealaltă parte, companiile private primesc în board-ul lor oameni cu zeci de ani de experienţă. De pildă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Orange România, cel mai mare operator telecom din România, este Andrei Chirică, ministru al comunicaţiilor în trei guverne (1990-1994) şi fost director adjunct în Direcţia Generală a Poştelor şi Telecomunicaţiilor (din anul 1984). El a fost recrutat de Orange în 1997, an din care ocupă această funcţie.

Un incident aparent fără legătură devine relevant din perspectiva unei discuţii privind consecinţele unor numiri politice în funcţii importante. Săptămâna trecută 50 de copii din Galaţi au rămas blocaţi în Salina Slănic Prahova după ce liftul s-a defectat.

Situaţia a fost cât se poate de serioasă şi problema care se pune este ce face conducerea companiei de se ajunge la situaţia ca viaţa unor oameni să fie pusă în pericol.

Ei bine, din conducerea acestei companii face parte din aprilie anul curent şi Cezar Florin Bulacu, un tânăr de 27 de ani, absolvent al Universităţii Lucian Blaga, din Sibiu. Nu are o pregătire de specialitate, dar este fiul lui Romulus Bulacu, vicepreşedintele PDL al Consiliului judeţean Vâlcea.

Academicianul Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoză al Academiei Române, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în economie, arăta recent într-un articol publicat în ZF că numirile politice au efecte devastatoare în economie, că la un aparat birocratic deja anchilozat efectele negative ale numirilor politice sunt inimaginabile.

Recent, academicianul şi economistul canadian Yvan Allaire arăta că Guvernul român ar trebui să numească în companiile de stat membri independenţi care nu au niciun interes în compania respectivă. Teoria profesorului canadian este că, mai ales în această situaţie de criză, o companie de stat bine guvernată poate deveni extrem de profitabilă: "O companie de stat guvernată şi bine gestionată oferă beneficiile eficienţei ei tuturor cetăţenilor unei ţări, nu numai acţionarilor ei".

Potrivit lui Allaire, prin "independenţă" se înţelege faptul că un membru al consiliului sau orice persoană aflată în legătură cu el nu are niciun interes personal să influenţeze deciziile respectivei întreprinderi de stat, nu primeşte recompense băneşti în afara celor anunţate public şi care i se cuvin în calitate de membru al consiliului de adminis­tra­ţie. În Occident, în CA-urile marilor companii de stat sau la care statul este acţionar sunt profesori universitari, experţi cu doctorate recunoscuţi în mediile de specialitate.

Or, tocmai lipsa de transparenţă o reproşează analistul Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, companiilor de stat.

Voinea, la rândul său membru în CA al Eximbank, lucrează la un studiu referitor la profilul oamenilor care fac parte din consiliile de administraţie ale principalilor 100 de jucători din piaţa românească, între care se regăsesc şi 21 de companii de stat.

"Nu am reuşit să identificăm membrii consiliilor de administraţie la Electrica şi la Romsilva nici după un an de căutări. Companiile nu ne-au răspuns, cum a procedat, de altfel, şi Ministerul Economiei", spune Voinea.

Dacă numărul membrilor unui consiliu de administraţie al unei companii private este, în medie de cinci, în companiile de de stat el este de 10, spune Voinea.

Radu Georgescu, Gecad, despre ce înseamnă un membru de board: Cât de tare este să fii CEO al unei companii şi să te poţi vedea o dată pe lună cu un foarte bun finanţist din boardul companiei

Radu Georgescu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români, spune, într-o postare pe blogul personal, că boardul (Consiliul de Administraţie) "este unul din cele mai importante, eficiente, dar mai ales nefolosite resurse la îndemâna CEO-ului, pentru a face compania să funcţioneze la turaţie maximă". "Cât de tare este să fii CEO al unei companii şi să te poţi vedea o dată pe lună cu un foarte bun finanţist, care să te sfătuiască despre cum să gestionezi finanţele companiei, cu un foarte experimentat om de internet, care să poată gândi businessul din acest punct de vedere, şi, mă rog, în funcţie de caracteristicile specifice ale companiei tale, cu oameni inteligenţi în domenii diferite, dar legate intrinsec de ce faci tu acolo. Este ca un grup de consultanţi personali care te feresc să faci greşelile atât de evidente pe care nu le vezi pentru că eşti mult prea aproape de operaţiunile şi problemele zilnice. Este un grup de oameni care poate veni cu idei noi sau poate confirma (sau nu) ideile interne ale companiei", scrie Georgescu.


Yvan Allaire şi Mihaela Fîrşirotu, profesori de business de peste Ocean: Aduceţi oameni competenţi şi cu experienţă în board-ul companiilor de stat, cereţi rapoarte şi transparenţă

Prin lege ("o lege a modernizării întreprinderilor de stat"), Guvernul ar trebui să oblige CEC-ul şi întreprinderile de stat să adopte cele mai perfecţionate principii şi procese de guvernanţă, afirmă într-o opinie trimisă recent către ZF doi profesori de la şcoli prestigioase de business din străinătate, Yvan Allaire şi Mihaela Fîrşirotu:

"1. Guvernul ar trebui să numească un consiliu de administraţie ai cărui membri să fie în majoritate independenţi; prin "independenţă" se înţelege faptul că un membru al consiliului sau orice persoană aflată în legătură cu el nu are niciun interes personal să influenţeze deciziile respectivei întreprinderi de stat, nu primeşte recompense băneşti în afara celor anunţate public şi care i se cuvin în calitate de membru al consiliului de administraţie.

2. Orice tranzacţie între companie şi o entitate sau individ legate de consiliu sau management (related-party transactions) trebuie să fie făcută publică; acel membru al consiliului sau al managementului care are un interes într-o astfel de tranzacţie nu trebuie să participe la discuţii şi să ia decizii privitoare la tranzacţie.

3. Trebuie să fie creată o comisie de audit precum şi un comitet de guvernanţă şi etică, întreprinderile de stat trebuie obligate să accepte auditarea de către firme de audit recunoscute pe plan internaţional.

4. Trebuie să i se ceară consiliului de administraţie adoptarea unui cod de etică care să fie publicat pe site-ul de pe internet al întreprinderii şi în raportul ei anual.

5. Trebuie să i se dea consiliului de administraţie responsabilitatea de a numi şi fixa remuneraţia cadrelor superioare ale companiei, dar cu aprobarea guvernului.

6. Trebuie impusă transparenţa deplină; în mod special, întreprinderile de stat ar trebui:

  • să publice un raport anual disponibil pe site-ul lor internet conţinând toate informaţiile relevante despre operaţiunile şi indicatorii lor de performanţă;

  • rapoartele lor financiare trebuie verificate de firme de audit externe;

  • raportul trebuie să mai conţină toate informaţiile despre întreaga retribuţie a membrilor consiliului şi a cadrelor superioare, expertiza şi experienţa membrilor consiliului de administraţie, statutul lor de (ne)independenţi, codul de etică sau orice tranzacţie care implică părţi legate;să depună raportul anual în parlament cu trei luni înainte de încheierea anului fiscal al companiei de stat;

  • preşedintele consiliului şi preşedintele-director general (CEO) trebuie să se prezinte înaintea comisiilor de specialitate ale parlamentului pentru a răspunde tuturor întrebărilor şi problemelor legate de performanţa lor.

Mesajul nostru către Guvernul României este simplu:

  • nu vă lăsaţi presaţi şi împinşi să implementaţi politici depăşite de vreme şi expirate; apucaţi-vă tare de lucru pentru a îmbunătăţi guvernanţa întreprinderilor de stat ale ţării.

  • întreprinderile voastre de stat bine guvernate sunt singurele pârghii de control al suveranităţii economice şi politice a ţării care v-au mai rămas.

Aveţi o datorie fiduciară şi morală să nu le lăsaţi din mână!"


Yvan Allaire este profesor academician, Ph.D. (MIT) şi preşedintele Institutului de guvernanţă a întreprinderilor private şi publice (Canada)
Mihaela Fîrşirotu este profesor, Ph.D. (Mc Gill), Facultatea de management, UQUAM (Canada)