Şeful „fabricii“ de castraveţi din Matca: Ne-au scăzut vânzările din cauza scandalului european

Autor: Gabriel Razi 05.06.2011

Scandalul castraveţilor infectaţi cu bacteria E.coli îi afectează pe producătorii români în primul rând prin reducerea consu­mului local şi apoi ca urmare a stopării expor­turilor, acestea reprezentând o mică parte din vânzările producătorilor români.

"Este o problemă pentru că noi avem de suferit din această cauză, în ultima perioadă ne-au scăzut vânzările în mod acut", a declarat pentru ZF Mircea Croitoru, preşedintele Aso­ciaţiei Legume-Fructe Matca.

Fermierii din comuna Matca (Galaţi), unul dintre cele mai impor­tante centre în pro­ducţia de legume din România, cultivă castraveţi şi alte legume în sere care se întind pe 600 de hectare. Mircea Croitoru crede că nicio altă localitate din România nu poate egala producţiile din Matca, dar şi că "fabrica de castraveţi" ar putea fi una dintre cele mai mari din Europa în condiţiile în care o bună parte din producţie ajunge în Polonia, Un­garia, Germania sau Moldova.

"Nu numai că suntem cei mai mari producători din ţară, ci poate şi printre cei mai mari din Europa."

Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a declarat recent pentru Pro TV că producătorii români exportă în fiecare zi 160 de tone de castraveţi de seră (lungi), care sunt livraţi către piaţa occidentală. În aceste condiţii, producătorii români de castraveţi ar trebui să livreze la extern în fiecare an 19.200 de tone de castraveţi.

Cifrele lui Adrian Rădulescu sunt sur­prinzătoare pentru că anul trecut pro­ducătorii români au trimis la export, conform datelor MADR, 21.000 de tone de legume, ceea ce ar însemna că exporturile de castraveţi acoperă aproape toată cantitatea de legume vândută la extern.

Valoarea celor 21.000 de tone de legume trimise la export se ridică la 37,8 milioane de euro, în creştere valorică cu 63% faţă de anul trecut.

Cu toate acestea ponderea exporturilor de legume în totalul producţiei interne rămâne redusă în condiţiile în care fermierii români au recoltat anul trecut în total 3,1 milioane de tone de legume de pe o suprafaţă de 235.000 de hectare. Două treimi din legumele şi fructele produse în România sunt acoperite de cartofi, struguri şi fructe.

Impactul scandalului european al castraveţilor asupra consumului de pe piaţa internă a legumelor este important pentru că cele opt milioane de familii de români cumpără în medie în fiecare an roşii, castraveţi, morcovi, varză şi ceapă în valoare de 500 de milioane de euro, conform estimărilor ZF având în vedere un consum lunar de 2 kilograme roşii, castraveţi sau varză şi un consum mediu de 1 kilogram pe lună pentru morcovi şi ceapă.

Cum a început isteria "castraveţilor ucigaşi"

În urmă cu o săptămână Comisia Europeană a alertat statele membre UE după ce mai multe persoane au fost contaminate cu bacteria E.coli ca urmare a consumului de castraveţi ecologici produşi în Spania. În perioada următoare au mai fost depisate cazuri de contaminare în Cehia, Suedia, Danemarca sau Marea Britanie, înregistrându-se şi 18 decese. Ulterior, Comisia Europeană a anulat avertizarea, comisarul european pentru sănătate, John Dalli, declarând că focarul epidemiei este limitat la zona Hamburg.

Cu toate acestea , riscul de îmbolnăvire a românilor cu bacteria E.coli este scăzut în condiţiile în care este vorba despre castraveţi ecologici, care se găsesc mai degrabă pe rafturile magazinelor de profil decât în pieţe sau în marile hipermarketuri.