Omul care regretă că l-a "învăţat atâtea" pe Teszari de la RCS a ajuns în insolvenţă. Atlas Telecom, de la o lansare fastuoasă în 2003 la datorii de 70 mil. euro
Câteva zeci de invitaţi din Bucureşti - printre care şeful Orange România Bernard Moscheni, deputatul Varujan Pambuccian, şeful Alcatel România Dan Bedros şi jurnalişti de la cele mai mari publicaţii şi agenţii de presă centrale - ajungeau în luna iulie 2003 cu avionul în Oradea pe cheltuiala unei companii necunoscute din Oradea, Atlas Telecom.
Era evenimentul de lansare al primului concurent pe telefonie fixă al Romtelecom de la liberalizarea pieţei la 1 ianuarie.
Dincolo de extravaganţa - după standardele vremii -
de a aduce de la Bucureşti un avion plin de oaspeţi, Atlas Telecom
atrăsese atenţia şi prin invitaţiile transmise, potrivit cărora la
eveniment ar fi urmat să participe Prinţul Albert de Monaco,
Prinţul Moştenitor al Arabiei Saudite, preşedintele României Ion
Iliescu şi premierul Adrian Năstase.
Niciunul dintre prinţi şi nici preşedintele Iliescu
sau premierul Năstase nu au participat la eveniment, însă planurile
ambiţioase ale companiei de a investi 100 de milioane de euro în
doi ani pentru a lansa telefonie fixă în aproximativ 20 de oraşe
mari au captat atenţia pe o piaţă care era dominată de un singur
jucător - Romtelecom.
Opt ani mai târziu compania condusă de Pompiliu Tripa, un român de 43 de ani născut în Oradea şi care s-a întors în România din Statele Unite, este în insolvenţă cu datorii de peste 70 mil. euro şi o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro în 2010.
Dintre
cei doi antreprenori în comunicaţii cu afaceri de anvergură
naţională care îşi au originile în Oradea, Pompiliu Tripa şi Zoltan
Teszari, primul dintre ei are businessul pe mâna unor
administratori, în timp ce al doilea este acţionarul majoritar al
unei companii cu afaceri de peste 400 mil. euro şi care s-a extins
puternic în regiune.
Cum s-a ajuns aici? Potrivit raportului întocmit de administratorul judiciar, compania Global Money Recovery, problemele au fost generate atât de climatul economic, concurenţa dură, cât şi de "supradimensionarea proiectului implementat prin prisma bazei efective de clienţi", care s-a bazat pe surse externe, respectiv un împrumut de la OTP Bank.
Compania a investit puternic în dezvoltarea unei
reţele care în prezent numără 1.000 de kilometri de fibră optică şi
alţi 2.500 de kilometri de infrastructură.
Această infrastructură asigură servicii Atlas Telecom în Sibiu, Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Cluj şi Bucureşti, precum şi legăturile între aceste oraşe şi este în acest moment unul dintre principalele active.
Vârful de dezvoltare al Atlas Telecom a fost în anul 2004/2005, când compania ajunsese la aproximativ 10.000 de clienţi, însă de atunci numărul de utilizatori a scăzut "dramatic", potrivit administratorului judiciar, care nu oferă detalii despre numărul exact de abonaţi.
"Caracteristicile comportamentale ale consumatorului român în general, a cărui principală însuşire este impulsivitatea în ceea ce priveşte selectarea ofertelor existente pe piaţă, alegând mai degrabă pe criterii strict legate de preţ, schimbând mereu furnizorii de servicii în funcţie de atractivitatea ofertelor de moment ale acestora", potrivit datelor din raportul administratorului.
În ce priveşte clienţii business, Atlas vinde
servicii către companii precum UPC, Nokia şi Cosmote.
Afacerile
Atlas Telecom Network au scăzut puternic în ultimii ani, de la 4,2
mil. euro în 2008 la 1,9 mil. euro în 2009 şi 1,4 mil. euro în
2010.
Compania a avut pierderi de la înfiinţare până în
prezent, potrivit administratorului judiciar. Totuşi, susţin
reprezentanţii Global Money Recovery, compania ar avea şanse de
reorganizare.
În urmă cu doi ani de zile, liderul pieţei locale telecom - Orange România - a fost interesată de achiziţia Atlas Telecom, însă negocierile au eşuat pe fondul pretenţiilor mari ale francezilor, potrivit raportului întocmit de administratorul judiciar.