Cum s-a reuşit pe vremea comunismului să se termine un pasaj în şase luni. Pasajul Băneasa a fost făcut în 2 ani
Ieri, 6 iunie, s-au împlinit 24 de ani de la darea în folosinţă în 1987 a pasajului Unirii din Capitală, cu o lungime de 900 de metri dintre care 600 de metri acoperiţi. Lucrările pentru acest pasaj au fost terminate în şase luni. La pasajul Băneasa, construcţie comparabilă cu pasajul Unirii, lucrările au durat mai mult de doi ani.
"La Băneasa marile probleme au fost datorate dezafectării utilităţilor. Foarte multe dintre aceste utilităţi aparţineau mai multor firme, a fost nevoie de timp până s-au făcut redirecţionările sau au fost luate toate aprobările. Au mai fost şi probleme cu anumite soluţii tehnice care nu au fost studiate în prealabil", a explicat Alexandru Dobre, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii.
Diferenţa între construcţia din urmă cu doi ani a pasajului Băneasa şi cea din urmă cu 24 de ani a pasajului Unirii este că atunci paşii lucrării au fost planificaţi în detaliu astfel încât să se reducă la minim timpul de construire.
Proiectanţii pasajului Unirii au ales soluţia tehnică a folosirii de materiale prefabricate, construite în fabrici care au fost transportate şi montate pe şantier abia atunci când lucrările preliminare fuseseră deja finalizate.
Autorităţile comuniste au pus proiectarea pasajului în sarcina Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto (IPTANA), iar de construcţie s-a ocupat Ministerul Construcţiilor Industriale alături de un trust de construcţii local.
Pe lângă faptul că lucrările au durat numai şase luni, construcţia pasajului Unirea a fost făcută în condiţii speciale având în vedere că în piaţa Unirii se suprapun mai multe rute de transport.
"A trebuit dezafectate linii de tramvai. Lucrările s-au făcut concomitent cu regularizarea Dâmboviţei, pe deasupra trec autoturismele, sub ruta auto urmează pasajul, mai jos curge râul, iar la ultimul nivel sunt cele două magistrale de metrou", explică Alexandru Dobre.
Faţă de acum 24 de ani, în prezent pasajul Băneasa, cea mai recentă lucrare comparabilă finalizată, care are o lungime de 560 de metri, a înghiţit 13 milioane de euro, iar construcţia a durat mai mult de doi ani, cu toate că pasajul nu se intersectează cu niciun curs de apă sau linie de metrou.
În cei doi ani pe şantierul de la Băneasa au lucrat aproximativ 300 de muncitori.
Lucrările pentru Pasajul Băneasa, au început în lunile februarie-martie ale anului 2007, au fost sistate în luna decembrie a aceluiaşi an pentru a fi reluate apoi în 2009, cu toate că termenul de finalizare era stabilit pentru decembrie 2007.
Sistarea lucrărilor a fost motivată de faptul că au trebuit obţinute avize şi autorizaţia de construcţie pentru tăierea unui copac, acte care au întârziat în birourile din Primăria Municipiului Bucureşti.
Contractul pentru construcţia pasajului Băneasa a fost atribuit direct, fară licitaţie, companiei portugheze Lena Construcoes, reprezentanţii guvernului Tăriceanu argumentând la acea perioadă că au preferat să atribuie în acest fel contractul pentru justificând că o licitaţie ar întârzia şi mai mult lucrările.
Autorităţile au planuri pentru mai multe pasaje în valoare de sute de milioane de euro
În prezent, în Bucureşti sunt în lucru mai multe pasaje subterane şi supraterane printre care pasajul Basarab, care urmează să fie dat în folosinţă în această lună după amânări repetate. De asemenea, autorităţile au înaintat proiecte pentru construcţia de pasaje în piaţa Charles de Gaulles, în piaţa Romană, în Otopeni, Tunari sau în zona Pipera, în valoare totală de câteva sute de milioane de euro.
Acum în Capitală sunt construite şapte pasaje subterane: Mărăşeşti, Victoriei, Unirii, Lujerului, Bucur-Obor, Muncii şi Băneasa.
Responsabilii cu infrastructura în Primăria Capitalei au declarat în mai multe rânduri că se urmăreşte construcţia de pasaje supraterane şi în zona Doamna Ghica - Bulveradul Chişinău, în zona Andronache - Ştefăneşti şi Petricani.