"Indivizii şi nu statul trebuie să fie responsabili pentru propria lor soartă"

Autor: Iulian Anghel 07.06.2011

Preşedintele Traian Băsescu, aflat în vizită oficială la Londra, a susţinut luni seară un discurs la "London School of Economics and Political Science" (LSE) la invitaţia conducerii prestigioasei instituţii de învăţământ britanice.

Făcând un excurs în istoria comunismului, a promisiunilor fără acoperire ale unui regim totalmente rupt de realitate, preşedintele român trage concluzia că doar indivizii pot "muta" istoria pentru că, fiind singuri responsabili de viaţa lor ştiu astfel să şi-o gestioneze mai bine.


"(. ..) Comunismul le făgăduise oamenilor că vor fi fericiţi. Ideologii partidului unic promiteau o societate fără inegalitate, fără represiune, fără conflicte, fără exploatare şi fără crize de sistem. În realitate, totul s-a transformat într-un eşec de proporţii istorice. Vedeam, cu toţii, în jurul nostru, evidenţa. Inegalităţile se adânciseră. Represiunea ajunsese la proporţii de masă. Conflictele au fost suprimate doar în măsura în care au fost suprimaţi şi actorii acestora. Exploatarea cetăţenilor era asumată chiar de Stat (discursul scris al preşedintelui român foloseşte majuscula atunci când foloseşte substantivul stat - n.n.), în numele unei libertăţi de tip nou. Sistemul era într-o criză permanentă. Incapabil să elimine Statul, aşa cum îşi propusese, comunismul s-a mulţumit să îl şubrezească. (...)"


Intrarea în postcomunism, arată şeful statului român, nu a însemnat şi abandonarea integrală a acestei concepţii despre politică. Mulţi oameni aşteptau un nou miracol care să vină din partea Statului. Speranţei că Statul trebuie să ne asigure fericirea i-a fost substituită, gradual, ideea că Statul trebuie să garanteze bunăstarea fiecăruia şi a tuturor.

"Convingerea mea este că un om politic nu trebuie să cultive clişeele şi nici să se lase sedus de spiritul Utopiei. Societăţile sunt alcătuite din indivizi care trebuie să fie responsabili pentru propria lor soartă", spune Traian Băsescu.

Care ar trebuie să fie învăţătura de minte în viciunea preşedintelui?

"Criza economică pe care o traversăm ne-a făcut să descoperim că vieţile şi libertăţile multor oameni sunt constrânse de un gen de stat cu totul diferit. Un stat intervenţionist, care consumă resurse enorme, care este bazat pe o birocraţie extinsă. (...) Criza mondială ne-a demonstrat cât de vulnerabile sunt statele care intervin în exces în mersul pieţei libere, inclusiv pe piaţa forţei de muncă sau în protecţia socială, de multe ori, nejunstificat de extinsă."

Făcânt trimtere la economistul şi filosoful austriac Friedrich Hayek, care a condus în deceniile trecute London School of Economics şi pentru care proprietatea privată este cea mai importantă garanţie a libertăţii, preşedintele a spus: "Este o modă recentă să acuzăm sistemul capitalist de toate relele crizei. Capitalismul este, desigur, perfectibil. Însă mă întreb care ar fi fost soarta ţărilor din Estul Europei, dacă nu cumva chiar a continentului nostru, dacă actuala criză economică ar fi lovit economii de comandă, inflexibile şi centralizate. (...)Piaţa liberă nu este anexa statului social, ci statul social depinde de bunul-mers al pieţei libere."

Ce a mai spus preşedintele:

@ Experienţa României, ca şi a altor state postcomuniste, arată că procesul de reformare a Statului este mai lung decât ne aşteptam în 1990. Apare astfel paradoxul unor aparate statale care promovează schimbări revoluţionare la nivel politic, social şi economic, dar care dovedesc un grad important de inerţie la nivelul propriei lor funcţionări, ceea ce duce la obosirea părţii din societate care susţine schimbările şi la o scădere a credibilităţii instituţiilor Statului.


@ Nemulţumirile au fost rapid valorificate de partidele anti-sistem şi cele ale foştilor nomenclaturişti care au mizat pe încurajarea etatismului şi a reflexelor colectiviste moştenite din perioada precedentă.

@ Una dintre ideile pe care acum încercăm să le impunem în România este că democraţia, calitatea acesteia, depinde de rolul pe care indivizii şi-l asumă, în mod liber şi resposabil, în societate. Democraţia nu este regimul Statului, ci acela al Cetăţeanului.

@ Încă din secolul al XIX-lea, de la formarea statului român modern, elitele noastre politice şi culturale au fost pro-occidentale. Ocupaţia sovietică şi dominaţia partidului unic nu au putut suprima această orientare, care a redevenit principalul element de consens al elitei româneşti după revoluţie.
Preşedintele Băsescu a susţinut acest discurs în deschiderea unei serii de conferinţe organizate de LSE şi dedicate lui Ghita Ionescu, politolog britanic de origine română, profesor la London School of Economics şi Manchester University, autor a numeroase lucrari despre comunism: Communism in Romania; The Politics of the European Communist States; Leadership in an Interdependent World şi altele.