"Indivizii şi nu statul trebuie să fie responsabili pentru propria lor soartă"
Preşedintele Traian Băsescu, aflat în vizită oficială la Londra, a susţinut luni seară un discurs la "London School of Economics and Political Science" (LSE) la invitaţia conducerii prestigioasei instituţii de învăţământ britanice.
Făcând un excurs în istoria comunismului, a promisiunilor fără acoperire ale unui regim totalmente rupt de realitate, preşedintele român trage concluzia că doar indivizii pot "muta" istoria pentru că, fiind singuri responsabili de viaţa lor ştiu astfel să şi-o gestioneze mai bine.
"(.
..) Comunismul le făgăduise oamenilor că vor fi fericiţi.
Ideologii partidului unic promiteau o societate fără inegalitate,
fără represiune, fără conflicte, fără exploatare şi fără crize de
sistem. În realitate, totul s-a transformat într-un eşec de
proporţii istorice. Vedeam, cu toţii, în jurul nostru, evidenţa.
Inegalităţile se adânciseră. Represiunea ajunsese la proporţii de
masă. Conflictele au fost suprimate doar în măsura în care au fost
suprimaţi şi actorii acestora. Exploatarea cetăţenilor era asumată
chiar de Stat (discursul scris al preşedintelui român foloseşte
majuscula atunci când foloseşte substantivul stat - n.n.), în
numele unei libertăţi de tip nou. Sistemul era într-o criză
permanentă. Incapabil să elimine Statul, aşa cum îşi propusese,
comunismul s-a mulţumit să îl şubrezească. (...)"
Intrarea în postcomunism, arată şeful statului român, nu a însemnat
şi abandonarea integrală a acestei concepţii despre politică. Mulţi
oameni aşteptau un nou miracol care să vină din partea Statului.
Speranţei că Statul trebuie să ne asigure fericirea i-a fost
substituită, gradual, ideea că Statul trebuie să garanteze
bunăstarea fiecăruia şi a tuturor.
"Convingerea mea este că un om politic nu trebuie să cultive
clişeele şi nici să se lase sedus de spiritul Utopiei. Societăţile
sunt alcătuite din indivizi care trebuie să fie responsabili pentru
propria lor soartă", spune Traian Băsescu.
Care ar trebuie să fie învăţătura de minte în
viciunea preşedintelui?
"Criza economică pe care o traversăm ne-a făcut să descoperim că
vieţile şi libertăţile multor oameni sunt constrânse de un gen de
stat cu totul diferit. Un stat intervenţionist, care consumă
resurse enorme, care este bazat pe o birocraţie extinsă. (...)
Criza mondială ne-a demonstrat cât de vulnerabile sunt statele care
intervin în exces în mersul pieţei libere, inclusiv pe piaţa forţei
de muncă sau în protecţia socială, de multe ori, nejunstificat de
extinsă."
Făcânt trimtere la economistul şi filosoful austriac Friedrich
Hayek, care a condus în deceniile trecute London School of
Economics şi pentru care proprietatea privată este cea mai
importantă garanţie a libertăţii, preşedintele a spus: "Este o modă
recentă să acuzăm sistemul capitalist de toate relele crizei.
Capitalismul este, desigur, perfectibil. Însă mă întreb care ar fi
fost soarta ţărilor din Estul Europei, dacă nu cumva chiar a
continentului nostru, dacă actuala criză economică ar fi lovit
economii de comandă, inflexibile şi centralizate. (...)Piaţa liberă
nu este anexa statului social, ci statul social depinde de
bunul-mers al pieţei libere."
Ce a mai spus
preşedintele:
@ Experienţa României, ca şi a altor state postcomuniste, arată că
procesul de reformare a Statului este mai lung decât ne aşteptam în
1990. Apare astfel paradoxul unor aparate statale care promovează
schimbări revoluţionare la nivel politic, social şi economic, dar
care dovedesc un grad important de inerţie la nivelul propriei lor
funcţionări, ceea ce duce la obosirea părţii din societate care
susţine schimbările şi la o scădere a credibilităţii instituţiilor
Statului.
@ Nemulţumirile au fost rapid valorificate de partidele anti-sistem
şi cele ale foştilor nomenclaturişti care au mizat pe încurajarea
etatismului şi a reflexelor colectiviste moştenite din perioada
precedentă.
@ Una dintre ideile pe care acum încercăm să le impunem în România
este că democraţia, calitatea acesteia, depinde de rolul pe care
indivizii şi-l asumă, în mod liber şi resposabil, în societate.
Democraţia nu este regimul Statului, ci acela al
Cetăţeanului.
@ Încă din secolul al XIX-lea, de la formarea statului român
modern, elitele noastre politice şi culturale au fost
pro-occidentale. Ocupaţia sovietică şi dominaţia partidului unic nu
au putut suprima această orientare, care a redevenit principalul
element de consens al elitei româneşti după revoluţie.
Preşedintele Băsescu a susţinut acest discurs în deschiderea unei
serii de conferinţe organizate de LSE şi dedicate lui Ghita
Ionescu, politolog britanic de origine română, profesor la London
School of Economics şi Manchester University, autor a numeroase
lucrari despre comunism: Communism in Romania; The Politics of the
European Communist States; Leadership in an Interdependent World şi
altele.