Călin Drăgan este trimis de Coca-Cola în Japonia. În mandatul său a adus profituri de peste 100 de milioane de euro americanilor
"Călin Drăgan va prelua postul de director de operaţiuni - corporate officer, and executive director of operations & business transformation - în cadrul sistemului Coca-Cola din Japonia. Această mutare face parte din practicile de dezvoltare a talentelor în cadrul sistemului Coca-Cola HBC", au spus reprezentanţii companiei.
Compania nu a dorit să ofere mai multe informaţii legate de atribuţiile lui Drăgan sau despre businessul de care se va ocupa, spunând numai că "până când se va stabili succesorul său în România, Michalis Imellos va prelua interimatul pentru funcţia de director general".
În 2009, potrivit ultimelor informaţii disponibile, îmbuteliatorul a avut o cifră de afaceri de 440,7 mil. euro, un profit net de 40,7 mil. euro şi 2.026 de angajaţi (potrivit aceleiaşi surse). Compania operează trei fabrici, la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei.
Potrivit datelor publice, în Japonia există sistemul Coca-Cola care include Coca-Cola (Japan) Co.,Ltd., 12 îmbuteliatori care fabrică şi îmbuteliază produsele companiei în diferite regiuni din ţară şi alte companii. Totodată există şi Coca-Cola Central Japan Company Limited, cu vânzări nete de 194 mld. yeni (1,6 mld. euro).
Spre comparaţie, sistemul Coca-Cola pe piaţa locală este format din Coca-Cola România - care deţine brandurile şi concentratele de sucuri - şi partenerul său îmbuteliator compania grecească Coca-Cola Hellenic, care produce, distribuie şi vinde produsele sub licenţă. Băuturile sunt îmbuteliate în prezent în trei fabrici din Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei, iar toate lansările de produse şi campaniile de marketing sunt coordonate de echipe mixte alcătuite din angajaţi ai celor două companii din sistem. Călin Drăgan a fost responsabil cu activitatea Coca-Cola HBC în România şi Republica Moldova.
La conducerea subsidiarei locale a Coca-Cola Company se află de la jumătatea lui 2010 Evguenia Stoichkova, fostul brand director still beverages (băuturi necarbonatate) la Coca-Cola Company pe Europa de Sud-Est.
În general, managerii din Europa de Sud-Est sunt căutaţi în zona asiatică pentru că sunt mai ieftini decât cei locali sau decât occidentalii. Executivii din top 100 companii japoneze după capitaliazare câştigă în medie 1,5 milioane de dolari pe an (125.000 de dolari lunar), comparativ cu omologii lor americani 13,3 milioane de dolari (1,1 mil. dolari pe lună) şi cu 6,6 milioane de dolari (550.000 de dolari) executivii europeni ai companiilor cu venituri de peste 10 mil. dolari, potrivit unor date citate de Businessweek în 2009. Potrivit datelor unui studiu al Towers Watson, salariul de bază al unui executiv în Japonia este de peste 560.000 de euro pe an (46.000 de euro pe lună), la care se adaugă sporurile care pot dubla salariul. În România, un executiv câştigă 50.000 - 150.000 de euro pe an (peste 4.000 de euro pe lună), iar cel mai bine plătiţi sunt expaţii.
Bilanţul lui Drăgan la conducerea Coca-Cola HBC
În 2004, când Drăgan a fost desemnat la cârma operaţiunilor locale ale îmbuteliatorului, compania avea o cifră de afaceri de 218,5 mil. euro, un profit net de 20,1 mil. euro şi 3.013 angajaţi (conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe). În 2009, potrivit ultimelor informaţii disponibile, îmbuteliatorul a avut o cifră de afaceri de 440,7 mil. euro, un profit net de 40,7 mil. euro şi 2.026 de angajaţi (potrivit aceleiaşi surse). Potrivit unui raport prezentat de companie şi citat de Mediafax, Coca-Cola Hellenic a înregistrat anul trecut în România o scădere de 27,1 mil. euro a veniturilor. Raportul nu precizează veniturile şi cheltuielile înregistrate pe piaţa românească în 2009 şi 2010.
La finalul mandatului din România, Drăgan ar putea spune că a trecut prin toate: de la creşteri exuberante ale pieţei la căderile aduse de criza din 2008 - 2010, astfel că a bifat şi noi investiţii, dar şi închideri de fabrici. În 2009 firma a terminat construcţia unei centrale de cogenerare a energiei termice şi electrice şi a unui depozit automatizat lângă fabrica din Ploieşti, valoarea investiţiei fiind de 45 de milioane de euro.
De cealaltă parte, a închis şi trei fabrici la Oradea, Bucureşti şi Iaşi. În prezent, Coca-Cola Hellenic deţine trei fabrici în România, la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei, grecii activând pe piaţă de aproximativ 20 de ani. Compania Coca-Cola HBC România a fost înfiinţată în anul 2000 prin unificarea tuturor îmbuteliatorilor locali ai Coca-Cola existenţi la acea dată.
Şeful CCHBC România s-a numărat printre puţinii români ce au avut pe mână frâiele unei multinaţionale care operează aici, întreaga lui carieră fiind construită în interiorul companiei.
"Până când se va stabili succesorul său în România, Michalis Imellos va prelua interimatul pentru funcţia de director general", au spus reprezentanţii Coca-Cola care nu au dorit să ofere mai multe informaţii despre experienţa directorului interimar.
Cum a ajuns la Coca-Cola
Prezent luna trecută la o conferinţă, Drăgan şi-a amintit primii paşi pe care i-a făcut după terminarea facultăţii (de Mecanică Fină la Timişoara), ocazie cu care a spus că cea mai dificilă decizie din carieră a fost să aleagă între un job în cadrul multinaţionalei şi unul în sistemul universitar.
Drăgan a terminat Facultatea de Mecanică Fină la Timişoara, cu gândul la fabrica de optică din oraş, însă exact când el îşi termina studiile fabrica îşi închidea porţile, potrivit unui interviu realizat de revista Business Magazin. A aplicat însă pentru un job la noul depozit deschis de Coca-Cola în Timişoara şi a fost recrutat în cadrul companiei. Salariul era la acea vreme dublu faţă de cât câştiga tatăl său.
În cariera lui Drăgan, următoarea perioadă de răscruce a fost cea din Italia. El a lucrat în cadrul filialelor din Italia ale îmbuteliatorului în condiţiile în care în perioada februarie 2003 şi martie 2004 a fost region sales director al Coca-Cola Bevande Italy, iar între martie 2004 şi decembrie 2004 a fost field commercial director al aceleiaşi companii. Ulterior el s-a întors la cârma companiei din România, iar acum se află în faţa unui nou mandat, cel din Japonia.
Ce spun head-hunterii
Aşa cum Călin Drăgan a devenit CEO al Coca-Cola România după ce a fost trimis pentru un mandat temporar în Italia, este posibil ca mutarea sa în Japonia să preceadă o promovare la nivel regional, deşi el avea în subordine pe lângă România şi businessul din Republica Moldova.
"În general, în multinaţionale mutările se fac cu un scop bine definit. Un executiv este trimis pe o altă piaţă fie ca să «stingă incendiul» şi să fixeze anumite lucruri, fie este mutat în vederea unei promovări ulterioare", este de părere Mona Neagoe, partener şi country manager pentru România al firmei de executive search Pedersen&Partners, care mai coordonează activităţile companiei din Republica Moldova, Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Serbia. Adelina Mihai
Cronologia celor mai interesante declaraţii ale lui Călin Drăgan în ultimii ani
Mai 2011
-
Trebuia să aleg între a fi agent de vânzări şi domn la facultate. Pe vremea aceea să fii preparator sau asistent universitar era ceva important. Aveam însă câteva luni la dispoziţie şi doream neapărat să mă angajez. Am aplicat pentru un job de checker, adică trebuia să număr navete.
-
Nu pot să mint şi să spun că am presimţit criza. Am crezut doar că nu vom mai avea creşteri de 15% şi că piaţa se va stabiliza la un plus de 10%, de aceea am luat măsurile pe care le-am luat.
Septembrie 2010
-
Ca la o cutie de viteze manuală, am schimbat viteza în companie pe parcursul mandatului pe care l-am primit în 2004.
-
Eu am crezut mereu că ritmul de creştere va încetini la un moment dat şi în funcţie de asta am luat toate deciziile de coordonare a afacerii şi cele pentru restructurarea costurilor.
-
De la început am pus accent pe investiţia în forţa de vânzări, pe care am dublat-o.
Octombrie 2009
-
Fabrica din Ploieşti reprezintă circa 50% din businessul local, iar în momentul în care piaţa va cere, va putea fi extinsă capacitatea de producţie. Investiţiile finalizate astăzi la Ploieşti vor sprijini businessul din România pentru cel puţin 15 ani de acum înainte.