Nu sunt în stare sa reduca birocratia, dar cred ca pot desfiinta judetele. Guvernul anunta bomba reorganizarii administrative. Vedeti aici care ar putea fi împartirea si capitalele noilor regiuni

Autori: Iulian Anghel , Gabriel Razi 07.06.2011

Brusc, în spaţiul public, Guvernul şi partidul de guvernământ au făcut să explodeze o nouă temă, care pare că vine de niciunde: schimbarea administrativ-teritorială a ţării care presupune renunţarea la judeţe şi trecerea la regiuni. Surse guvernamentale susţin că, chiar în această săptămână, Executivul ar putea să vină cu un proiect în acest sens. Dar nimeni nu l-a văzut, nu a fost pus în dezbatere publică vreme de 30 de zile, cum ar trebui, din punctul de vedere al legii transparenţei decizionale. Mai mult, o asemenea schimbare majoră ar impune o consultare mult mai largă, care să arate toate implicaţiile (cu studii, cu impactul pe care îl presupune o reorganizare teritorială, cu consecinţe pe termen lung). Există astfel de studii? Dacă da, nimeni în afară de cei care le-au făcut nu le-au văzut. Ce spun ele?



Nici partidul de guvernământ nu pare a fi complet de acord cu această idee, cu atât mai puţin coaliţia de guvernare. Una dintre variante este împărţirea ţării în regiuni pe actuala structură a regiunilor de dezvoltare (este simularea grafică pe care ZF a făcut-o pentru a arăta ce înseamnă împărţirea ţării astfel). Dar PDL susţine că examinează şi o împărţire teritorială cu 12 regiuni (UDMR, partenerul de guvernare al PDL, vrea 16 regiuni), dar nimic nu este sigur. "Se discută", susţine premierul Emil Boc. Se discută ce? Se discută cu cine? Mister total din partea PDL. Până va veni cu proiectul aşa cum a făcut cu toate proiectele majore în ultimii doi ani - le-a aruncat pe masă şi "înghiţiţi-le!".

Este normal aşa ceva?

Este un anunţ prea în pripă, spune profesorul Ioan Ianoş de la Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti. Ianoş a lucrat în anii 2000 la trasarea actualelor regiuni de dezvoltare care au fost apoi prezentate UE şi acceptate ca atare. El adaugă însă că doi ani de zile echipa sa lucrat la acest proiect şi argumentează în continuare de ce "grăbeşte-te încet" este o sintagmă foarte potrivită pentru un demers ca acela de faţă.

Logica principală în împărţirea în regiuni stă în capacitatea unei astfel de structuri de a dezvolta relaţii cu alte regiuni similare la nivel european, spune Ianoş.

"Organizarea în regiuni trebuie să aibă în vedere plasarea oraşelor pe paliere de dezvoltare astfel încât fiecare dintre localităţi să ofere servicii complementare."

Totuşi, noua organizare în regiuni urmează a fi făcută pe arhitectura existentă a vechilor judeţe (în sensul că nu se va "rupe" din judeţe, ele urmând a fi "conturul" regiunilor), în condiţiile în care fiecare dintre acestea au calitatea de ordinator de credit, drept urmare venitul său va merge cu totul la o regiune sau alta.

Pe de altă parte, cinci oraşe mari din România au calităţile necesare pentru a avea calitatea de "capitală" a uneia dintre noile regiuni administrative, spune profesorul bucureştean. Astfel, Timişoara, Iaşi, Craiova sau Cluj pot asigura o paletă de servicii suficient de vastă, fiind capabile să furnizeze aproape toate serviciile care sunt furnizate în Capitală. În plus, Constanţa are o capacitate de furnizare de servicii publice aproape la fel de bună şi poate ajunge din urmă celelalte cinci oraşe, arată el.

"Aceste oraşe, în jurul cărora vor gravita regiunile, trebuie să asigure servicii la o masă critică de populaţie din regiune, minimum 2 mi­li­oane de locuitori, şi să asigure o relaţie de ierar­hizare între servicii. Trebuie făcută şi o complementaritate între judeţele bogate şi cele sărace", explică Ianoş. Totuşi, profesorul subli­niază că intro­ducerea noii structuri admi­nistrative nu poate fi făcută brusc, evidenţiind necesitatea "pregătirii terenului" pentru o astfel de mişcare, în condiţiile în care există riscul de apariţie a unor inegalităţi între centrele administrative şi celelalte oraşe care gravitează în jurul lor sau între regiuni.

"Regiunile actuale sunt competitive. Prima organizare ar fi ca regiunile de dezvoltare actuale să fie transformate în regiuni admi­nistrative. Ar trebui să fie realizaţi poli rurali şi poli locali care să asigure o dezvoltare endogenă pe întreg teritoriul regiunii admi­nistrative."

Noua bombă aruncată de Guvern: renunţarea la judeţe şi trecerea la regiuni. De unde graba?

Cu toate că terenul este aparent pregătit, în condiţiile în care regiunile de dezvoltare din prezent funcţionează ca un pas intermediar către introducerea noilor structuri, ar trebui să treacă cel puţin 1,5 - 2 ani pentru a fi luate toate măsurile pentru a putea avea un cadru administrativ complet funcţional.

"Am lucrat aproape doi ani la proiectul privind regiunile de dezvoltare pe care l-am înaintat Comisiei Europene."

În plus, există riscul ca în cazul aplicării unui proiect redactat superficial să apară la nivel local inadvertenţe între oraşe de genul celor cu care se confruntă Africa după ce în urma Conferinţei de la Berlin graniţele au fost trasate arbitrar.

"Bineînţeles că nu vor apărea conflicte violente ca în Africa, dar, spre exemplu, atunci când lucram la planul de dezvoltare regională, Clujul nu a dorit să fie în aceeaşi regiune cu Alba sau Buzăul nu a vrut să fie alături de Ploieşti", spune Ioan Ianoş.

Vasile Puşcaş, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, fost negociator-şef al României cu UE în momentul în care problema regiunilor de dezvoltare se punea cu acuitate, îşi aminteşte cât de dificile au fost discuţiile la acea vreme.

Regiunile de dezvoltare în România au fost create în 1997 în felul următor: mai mulţi experţi ai UE au venit aici, au mers pe datele statistice (număr de populaţie, PIB, suprafaţă etc.) şi au împărţit România în regiuni, lucru acceptat de Guvernul român.

În 2003-2004 legea a fost modificată pentru că judeţele nu se acomodau cu regiunile în care fuseseră plasate - era vorba atunci de fonduri care se acordau regiunilor.

"Discuţia care se se dezvolta atunci era de eficienţă a absorbţiei fondurilor UE. Şi acum se spune că fondurile nu sunt absorbite eficient. Dar nu sunt absorbite din cauza regiunilor sau a lipsei de capacitate a autorităţilor locale de a face proiecte pentru absorbţia banilor? Ultima variantă este cea adevărată. Cei din admi­nistraţiile locale nu se consultă cu alţii, nu văd dezvoltarea la nivel regional, s-au împărţit pe parohii, fiecare vrea să păstreze banii pentru el. Aici este problema", spune Puşcaş. Potrivit profesorului din Cluj, înainte de a avansa va­rianta unor modificări în structura admi­nistrativă este obligatorie efectuarea unor studii de impact care să verifice funcţio­nalitatea, în primul rând, a noilor structuri.

Or, tocmai acest studii nu există sau nu sunt făcute publice de Guvern.

Preşedintele Traian Băsescu a reluat ieri tema îndelung promovată de premierul Boc luni, afirmând că reorganizarea va diminua birocraţia şi va lăsa comunităţile să acţioneze în acord cu propriile decizii.

El a susţinut că reorganizarea se poate face în acest an.

"Credem că în acest an vom fi capabili să avem o reorganizare administrativă pentru a diminua numărul autorităţilor locale, pentru a diminua birocraţia şi pentru a creşte autonomia oraşelor, satelor şi de a lăsa comunităţile să acţioneze în acord cu deciziile lor proprii decât să aibă o decizie centralizată", a spus şeful statului.