Cei mai mari jucători din factoring şi-au făcut asociaţie. În România sunt vândute creanţe de 1,8 miliarde de euro, dar piaţa poate creşte cu 60%
Piaţa de factoring - pe care activează societăţi financiare specializate în scontarea şi administrarea de facturi comerciale - va creşte cu 20% anul acesta, până la circa 2,2 miliarde de euro, potrivit estimărilor jucătorilor de profil.
Potenţialul de creştere este însă considerabil mai mare, având în vedere că raportată la dimensiunea economiei, piaţa de factoring din România este mai slabă decât celelalte din regiune.
"Suntem încă în urma altor ţări din Europa Centrală şi de Est, însă dezvoltarea pieţei din ultima perioadă ne face să fim foarte optimişti", a spus Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring, care reuneşte zece dintre jucătorii de profil, la o conferinţă de presă care a marcat lansarea oficială a organizaţiei.
Pe plan local, piaţa de factoring este controlată de bănci, care derulează astfel de operaţiuni prin divizii interne. Cei mai mari jucători sunt BRD, BCR, UniCredit, Raiffeisen, Eximbank, RBS sau Banca Transilvania. Olandezii de la ING au o subsidiară specializată în factoring, care operează ca jucător independent. Ideea constituirii unei asociaţii a jucătorilor din factoring a apărut încă din 2009, când ZF a organizat un seminar pe tema perspectivelor acestei pieţe.
Toate băncile, dar şi jucătorii independenţi, precum Next Capital Finance sau Romfactor, s-au înscris acum în această asociaţie. Unul dintre obiectivele jucătorilor este să obţină o lege specifică, prin care să fie reglementate operaţiunile de factoring, aşa cum există în cazul leasingului.
Anul trecut piaţa de factoring a crescut cu 29%, ajungând la 1,8 mld. euro. Raportat la dimensiunea economiei, aceasta înseamnă mai puţin de 1,5% din Produsul Intern Brut (PIB).
Nivelul este comparabil doar cu cel din Slovacia sau Bulgaria, în timp ce în Ungaria factoringul reprezintă 3,4% din PIB, iar în Polonia ajunge la 4,6% din PIB. Prin comparaţie, Roşu spune că România ar avea potenţial să urce pe termen scurt la 2,2% din PIB, adică la aproape 3 mld. euro, cu peste 60% mai mult faţă de 2010.
Factoringul presupune practic cumpărarea de creanţe (facturi) de către instituţiile specializate de la societăţile comerciale. Pe baza contractului, factorul plăteşte companiei-client în avans creanţele cesionate, ocupându-se ulterior în nume propriu de administrarea şi colectarea creanţelor. Roşu spune că factoringul se adresează în special firmelor de mici dimensiuni, care îşi pot îmbunătăţi astfel fluxurile de numerar.