Acţiunile OMV nu au trezit interesul investitorilor pe bursa de la Viena. Austriecii au strâns 750 milioane euro faţă de 900 de milioane euro, cât îşi propuseseră. Ce va fi la Petrom?

Autor: Andrei Chirileasa 07.06.2011

Grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom (SNP), a reuşit să vândă toate acţiunile noi emise în majorarea de capital, însă preţul la care s-a finalizat oferta, de 27,5 euro/acţiune, este sub preţul la care acţiunile se tranzacţionau ieri pe bursa din Viena, de 28,2 euro.

La mijlocul lunii mai, când OMV a anunţat majorarea de capital, preţul acţiunilor pe bursă era de circa 30 de euro.

Mai mult, intermediarii ofertei au stabilit împreună cu compania un preţ maxim de subscriere de 33 de euro, sperând că vor putea strânge astfel 900 mil. euro, însă au adunat doar 750 mil. euro. Din această sumă, circa 25 mil. euro vor merge către cele zece bănci care au intermediat operaţiunea.

Bank of America -Merryll Lynch, Barclays, Deutsche Bank, JP Morgan şi UniCredit au fost coordonatori globali, în timp ce BNP Paribas, Credit Agricole, Erste, Raiffeisen şi Societe Generale au fost co-lead managers. O parte dintre aceste bănci au fost implicate şi în licitaţia pentru selecţia intermediarului ofertei de la Petrom, prin care statul vrea să vândă pe Bursă 9,84% din companie.

Specialiştii din piaţă afirmă că dacă cele zece bănci au fost nevoite să accepte un preţ cu 16% mai mic faţă de maximul propus pentru finalizarea operaţiunii, nici intermediarilor ofertei Petrom nu le va fi uşor să ob­­ţină un preţ la nivelul aşteptărilor din Guvern.

"Investitorii sunt interesaţi, dar piaţa e acum a cumpărătorilor pentru că sunt anunţate multe majorări de capital, în special ale băncilor, iar multe state sunt obligate să facă privatizări. Oferta este largă, iar investitorii sunt interesaţi să obţină un preţ cât mai atractiv", spune Valerian Io­nes­cu, şeful departamentului de tranzacţionare pe piaţa de capital al BCR.

În aceste condiţii, oferta de la Petrom, care ar fi trebuit să înceapă cel târziu la începutul lunii iulie, ar putea fi amânată. Ministerul Economiei a formulat clar acest punct de vedere într-un răspuns adresat ZF la mijlocul lunii aprilie, după alegerea intermediarului.

Reprezentanţii Guvernului au declarat de numeroase ori în ultimele luni care sunt aşteptările lor privind oferta Petrom, cel mai ferm fiind premierul Emil Boc, care a declarat public că statul nu va vinde dacă preţul nu va fi cel puţin egal cu cel încasat de Guvernul condus de Adrian Năstase în 2004 pentru vânzarea a 33% din Petrom către OMV, de 690 de milioane de euro.

Ministrul economiei Ion Ariton, care este membru în comisia guvernamentală de vânzare a pachetului de la Petrom, a declarat săptămâna trecută că "probabil, undeva la mijlocul lunii iulie această tranzacţie va fi finalizată dacă preţul va fi unul care ni-l dorim şi vom decide vânzarea la nivel guvernamental", potrivit Mediafax.

Din comisie mai fac parte Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor, Karoly Borbely, secretar de stat la Ministerul Eco­no­miei, Victor Cazana, şeful OPSPI, şi Andreea Paul Vass, consiliera primului-ministru Emil Boc.

În prezent, preţul de pe Bursă al acţiunilor Petrom este de 0,4%, cu 10% mai mic decât la mijlocul lunii aprilie, când a fost selectat intermediarul, iar pachetul scos la vânzare de stat este evaluat la circa 540 mil. euro.

De pregătirea ofertei Petrom se ocupă un consorţiu condus de banca de investiţii Renaissance Capital din Rusia, din care mai fac parte firmele de brokeraj EFG Eurobank Secu­rities, BT Securities şi Romcapital. Reprezen­tanţii consorţiului nu au dorit să comenteze pe marginea ofertei Petrom.

Nu este clar în acest moment ce se va întâmpla în cazul în care Guvernul amână oferta de la Petrom, dacă ea va fi reluată în toamnă cu acelaşi intermediar sau va fi selectat unul nou.

Spre deosebire de oferta de la Petrom, unde statul român vinde din acţiunile pe care le deţine, în oferta de la OMV statul austriac a cumpărat acţiuni, respectiv a subscris circa 225 de milioane de euro pentru a-şi păstra participaţia de peste 30% în companie. Statul român mai deţine 20,6% din acţiunile Petrom.

O amânare a ofertei Petrom, care este cea mai mare tranzacţie de până acum din istoria Bursei de la Bucureşti, ar avea un impact negativ asupra pieţei, în condiţiile în care ar decala tot calendarul de oferte ale statului, care mai cuprinde vânzarea a 15% din Transelectrica şi 15% din Transgaz, prin oferte publice secundare, precum şi listarea Romgaz prin vânzarea pe Bursă tot a unui pachet de 15%.