6 timişoreni cred în Terapia prin bere. Ei au investit 800 de mii de euro într-o fabrică numită "Clinica de bere". Vezi aici cine sunt şi cu ce atacă piaţa

Chiar dacă nu este o investiţie de proporţii, proiectul acţionarilor Berariumfirma care deţine brandurile de bere şi unitatea de producţie - reprezintă prima investiţie nouă în producţia de bere în ultimii doi ani, în condiţiile în care închiderile de fabrici s-au ţinut lanţ odată cu scăderea consumului.

În 1994, în România erau aproape 125 de fabrici de bere, iar în prezent nu mai sunt nici 15 astfel de unităţi. Spre comparaţie, cehii au peste 125 de berării, în Polonia sunt 70, iar în Ungaria 55, potrivit datelor asociaţiei Berarii Europei care citează un studiu Ernst & Young din anul 2009.

"Ideea de a face bere s-a născut în urmă cu şase ani. Într-un cerc restrâns de prieteni, ulterior toţi acţionari la Berarium, am început să producem bere de casă cu o instalaţie de 20 de litri. Aşa am creat şi testat pe noi în decursul anilor diverse sortimente de bere şi reţete. În acelaşi timp ne-am documentat foarte intensiv din literatura de specialitate despre efectele benefice al consumului moderat şi echilibrat de bere. Aşa au apărut brandurile Clinica de Bere şi Terapia, mărci înregistrate la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci - n.red.)", a spus Heinrich Loth, administrator Clinica de Bere şi unul dintre acţionarii companiei.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Loth deţine 38% din acţiunile companiei Berarium, iar restul se împarte între Mircea Marius Corneliu ( 5%), Gabriel Lung (3%), Moldovan Narcis Florin Grigore (3%), Ciontea Valentin Alin (13 %), Loth Marcellus (38%). Dintre ei, Loth Heinrich, Mircea Marius Corneliu şi Moldovan Narcis apar şi în acţionariatul firmei din domeniul IT Datagroup - Int Srl (din Timişoara) cu afaceri de 10,5 mil. lei (2,5 mil. euro) în 2009.

Cu planul de extindere pe masă

Acţionarii au susţinut investiţiile de 800.000 de euro derulate până acum din surse proprii, iar "microfabrica" are cinci angajaţi. "Activitatea noastră a început la 1 ianuarie 2011, iar pentru acest an am bugetat vânzarea a 200.000 de litri de bere, exclusiv în Timişoara", a mai spus Heinrich Loth.

Dacă se ia un preţ de minimum 8 lei pentru un litru (în restaurante), ar rezulta că în valoare vânzările ar putea să fie de aproximativ 1,6 mil. lei (în jur de 400.000 de euro).

Berea se vinde în prezent doar în Timişoara, unde firma operează un magazin propriu, dar are şi un serviciu propriu de livrări la domiciliu.

"Berea pe care noi o producem are nevoie de un tratament special. Fiind nepasteurizată are nevoie de temperaturi între 3 şi 6 grade pentru a putea fi păstrată trei luni de la data fabricaţiei", a mai spus Heinrich Loth, care a precizat că în 2012 are în vedere mărirea capacităţii de producţie, iar pentru perioada 2012-2013 acţionarii se gândesc şi la deschiderea unui magazin în Bucureşti.

Heinrich Loth a mai spus că va continua să acţioneze pe această nişă de piaţă şi că nu doreşte să industrializeze acest produs.

"Vindem de-ai noştri", spune Caius Merşa, administrator al Cafenelei D'arc din Timişoara, una dintre cele 27 de locaţii timişorene unde se comercializează această bere. Berea se serveşte în pahare de import, iar o sticlă (de 500 ml) costă 8 lei.

"Pentru noi a fost o încercare, nu este o bere de target, însă reacţia este foarte bună", a mai spus Merşa, care afirmă că este prieten cu reprezentanţii berăriei şi astfel a aflat despre produs. Dintre berari, D'arc mai are contract cu Heineken.

Camelia Cadar, unul dintre administratorii barului Bruiaj, cu 50 de locuri, des chis în decembrie 2010, spune că a aflat despre această bere de la prieteni. "Cred că vin dem în jur de 150 de sticle lu nar, însă variază mult. Depinde şi dacă avem eveni mente", a mai spus Cadar. Unitatea mai are contract cu Heineken.

Berea Terapia vs. medicamentele Terapiei

Întrebat dacă au existat probleme la OSIM cu înregistrarea brandului Terapia, având în vedere că există şi compania Terapia din Cluj care produce medicamente (deţinută de Ranbaxy din India) Heinrich Loth a spus că nu. "O marcă se înregistrează pe una sau mai multe categorii. Cele două nu se intersectează şi nici nu se confundă", a mai spus Heinrich Loth.

În România, jocurile pe piaţa de bere sunt făcute de cinci mari companii (Ursus, Heineken, Bergenbier, URBB şi Romaqua (prin brandurile Albacher şi Dorfer) firme grupate în Asociaţia Berarii României (care mai include şi alte entităţi) care în 2010 au rulat 90% din volu mele totale de 17 mil. hectolitri vândute în România. Există şi câteva companii cu volume reduse de activitate. Consumul de bere în România este de 78 de litri per capita.

Companiile grupate în Asociaţia Berarii României mai au doar 10 fabrici pe piaţa locală în prezent, cu trei mai puţin comparativ cu 2009, în care lucrează în jur de 4.100 de angajaţi faţă de 6.000 anul trecut.