Un atlas plin de poveşti/ de Elisabeta Lăsconi

India şi ţările din jurul ei par un tărâm miraculos din care se tot ivesc scriitori, unul mai interesant decât altul: Salman Rushdie cel iubit de public, V.S. Naipaul distins cu Premiul Nobel, Vikas Swarup cu faima adusă de "Vagabondul Milionar", uluitorul Amitav Ghosh cu romanele sale atât de diferite, toţi ne-au făcut atenţi şi receptivi faţă de o lume plină încă de mistere.

Autoarea s-a născut în 1967, şi-a făcut studiile la Hyderabad şi Calcutta, la Cambridge, a trecut apoi prin experienţa presei. Azi duce viaţă dublă: lucrează la New Delhi, la editura academică Permanent Black, dar trăieşte şi scrie la Ranikhet, un orăşel din Himalaya. S-a remarcat în 2004, câştigând Picador-Outlook Non-fiction Award şi în 2006 ca finalistă pe lista scurtă a altui premiu, International Young Publisher, acordat de British Council.

Romanul debutului, "An Atlas of Impossible Longing", publicat în 2008 simultan în India şi Marea Britanie, a fost finalist la Crossword Prize, iar "World Literature Today" îl include în cele 60 de cărţi esenţiale din India modernă. În 2011 apare al doilea roman, "The Folded Earth", iar jocul traducerilor a reînceput…

Criticii au invocat ca repere ale cărţii "Marile speranţe" de Charles Dickens şi "Vânătorii de zmeie" de Khaled Hosseini, sau autori indieni contemporani caVikram Seth şi Anita Desai. Şi totuşi, tânăra indiană probează şcoala înaltă a scriitorilor englezi familiarizaţi cu India, Rudyard Kipling şi Somerset Maugham, prin atmosfera şi evocarea unei lumi ce străbate jumătate de secol de istorie.

"Un atlas al dorinţelor zadarnice" reuneşte două poveşti iubite de public. Prima este cea a orfanului care creşte împreună cu fata stăpânului casei unde a găsit adăpost, iar viaţa duce la separaţie şi nefericire. Mukunda şi Bakul amintesc izbitor de Heatchliff şi Catherine, nefericiţii îndrăgostiţi din "La răscruce de vânturi". Până şi casele, una aproape de junglă şi alta pe malul râului, trimit pe cititor la cele două conace englezeşti din capodopera lui Emily Brönte, deşi acţiunea acestui roman se desfăşoară pe fundalul Himalayei.

Şi povestea unei familii urmărită prin destinele a trei generaţii, cu figuri feminine foarte puternice şi originale poartă aceeaşi pecete. Doar că Anuradha Roy reuşeşte să creeze alt fel de stranietate, ieşită din singurătatea extraordinară şi parcă imposibilitatea comunicării cu ceilalţi, a personajelor. Trei generaţii de femei se succed, unite de fire subtile.

Prima, Kananbala îşi urmeaza soţul îndrăgostit de Sonargh, oraşelul bengalez, lasând în urmă Calcutta. Aici îşi petrece viaţa ei de femeie, îşi creşte fiii, izolarea ei se accentuează într-atât că începe să-i admonesteze pe cei din jur cu replici obscene. A doua este Shanti cea frumoasă, cu destinul marcat de casa de lângă râu, unde a crescut şi unde se-ntoarce să nască. Fiica ei, Bakul, creşte liber, avându-l pe Mukunda tovarăş de joacă şi prieten.

Poveştile celor trei femei interferează cu traseele bărbaţilor, ei îşi realizează ambiţiile, fie făbricuţa şi casa ridicate de Amulya Babu, fie pasiunea de arheolog a fiului său, Nirmal, fie cariera ce-i îngăduie lui Mukunda să uite umilinţa vieţii de orfan, să se revanşeze faţă de cei care l-au ajutat. Iubirea lui refuzând să se stingă aminteşte nu doar de Heatchliff, ci şi de Marele Gatsby.

"Un atlas al dorinţelor zadarnice" topeşte în poezia lui fluidă povestea unei familii şi a unei iubiri sfâşietoare, iar în filigran istoria Indiei, dar mai ales vieţile celor două case fabuloase. Pentru cititorul subtil, ele sunt personaje de neuitat ale cărţii.

Anuradha Roy, Un atlas al dorinţelor zadarnice, traducere din limba engleză de Irina Bojin, Editura Humanitas fiction, 2011; 336 pagini

ELISABETA LĂSCONI, eseist şi critic literar. Absolventă a filologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut în 1998 cu o teză despre Sorin Titel, publicată în două cărţi ("Oglinda lucioasă, oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "Sorin Titel, Ciclul bănăţean", Ed. Univers, 2000). Colaborări la revistele Adevărul literar şi artistic, Caiete Critice, Cultura, România literară, Viaţa Românească.