De ce nu poţi sau nu trebuie să desfiinţezi Senatul, dacă renunţi la judeţe şi regionalizezi ţara

Renunţare la judeţe şi împărţirea administrativ - teritorială a ţării în regiuni poate avea efecte neaşteptate, dacă un alt proiect, cel de modificare a Constituţiei în sensul trecerii la un parlament unicameral, ar fi pus în practică cum doreşte preşedintele Traian Băsescu.

Guvernul se reuneşte în această după-amiază, iar şedinţa va fi prezidată de preşedintele Traian Băsescu care a fost invitat la întâlnire de premier. În cadrul şedinţei ar putea fi pus în discuţie, în primă lectură, proiectul transformării ţării în regiuni - este vorba despre un proiect care, totuşi, nu a fost pus în dezbatere publică şi nici guvernanţii nu au oferit multe detalii despre el.

Ce rezultă însă din discuţia din ultimile zile este că regiunile (constituite pe modelul geografic al celor opt regiuni de dezvoltare actuale) vor lua locul judeţelor şi li se va întări prerogativele - actualmente regiunile de dezvoltare nu au personalitate juridică. Însă, în momentul în care ele o vor căpăta, vor simţi nevoia de o reprezentare la nivel naţional şi, dacă Senatul va fi desfiinţat între timp, nu vor mai avea prin intermediul cărei structuri legislative să o facă. Pentru că, dacă administraţia invocă nevoia de regionalizare bine reprezentată în UE, ei bine, aici regiunile sunt reprezentate în general la nivel de ţară de o cameră parlamentară care este Senatul (sunt ţări în care senatorii sunt aleşi chiar de reprezentanţii regiunilor).

Exemplele sunt multe:

· Cele 26 de regiuni ale Franţei (împărţite în 100 de departamente, la rândul lor împărţite în 342 de arodismente) sunt reprezentate la nivel naţional de Senat (ales de colegiul electorilor format din consilieri regionali).
· Spania este formată din 17 regiuni (comunităţi autonome), împărţite la rândul lor în provincii. Regiunile sunt reprezentate de Senat, iar din cei 264 membri ai Camerei superioare 208 aleşi prin vot popular, şi 56 numiţi de regiuni.
· Germania este stat federal, dar, într-un anume fel, landurile funcţionează şi ca nişte regiuni. Landurile sunt reprezentate de Camara superioară, Bundesrat.
· Italia este împărţiă în 20 de regiuni (împărţite la rândul lor în 50 de provincii), dar nu există atribuţii distincte pentru cele două camere parlamentare.
· Sunt şi ţări împărţite administrativ în regiuni şi care au parlamente unicamerale: Ungaria (opt regiuni), Grecia (13 regiuni), Portugalia, Suedia, Estonia, dar în UE majoritare sunt ţările cu două camere parlamentare, camera superioară reprezentând, de obicei, regiunile.
Propunerea USL şi a UDMR, anume ca Senatul român să reprezinte regiunile este mai aproape de ceea ce se întâmplă în UE.