Salvarea Greciei seamănă cu bolovanul lui Sisif. Toţi se tem că un al doilea ajutor extern nu va fi de ajuns. Unde se scurg zecile de miliarde de euro?

În contextul în care liderii europeni sunt pe punctul de a aproba un al doilea program de bailout pentru Grecia, unii economişti avertizează că noul acord nu va face decât să amâne soluţionarea problemelor ţării, existând posibilitatea ca acesta să nu preîntâmpine un default care ar pune presiune asupra uniunii monetare europene, scrie The New York Times.

Chiar dacă Grecia va fi trasă pe moment de pe marginea pră­pas­tiei, spun economiştii, liderii europeni se află în faţa perspectivei de a acorda noi împrumu­turi Greciei în urmă­torii ani dacă aceasta nu va reuşi să-şi redre­seze economia.

"Nu văd cum ar putea Grecia evita în ultimă instanţă o anu­mită formă de default", a declarat Martin Baily, din cadrul Brookings Institution, care a deţinut poziţia de preşedinte al consiliului consilierilor economici în cadrul adminis­traţiei Clinton.

Opinia acestuia este împărtăşită de numeroşi economişti, politicieni şi analişti.

Problemele Greciei iau amploare într-o perioadă în care Statele Unite încearcă la rândul lor să-şi aducă sub control deficitul bugetar, o misiune din ce în ce mai grea pe fondul semnelor privitoare la o posibilă încetinire a procesului de redresare a eco­no­miei americane.

Guvernul grec încearcă să-şi reducă deficitul cu 6,4 miliarde de euro prin scăderea cheltuielilor şi majorarea taxelor, precum şi prin vânzarea unor importante active naţionale. În lipsa acestor angajamente, Fondul Monetar Internaţional ar fi refuzat să elibereze o nouă tranşă din împrumutul de anul trecut, iar liderii europeni nu ar fi fost dispuşi să vină cu noi finanţări. Criza fiscală din Grecia s-a acutizat după ce Moody's a avertizat că există 50% şanse ca ţara să intre în incapacitate de plată sau să-şi restruc­tu­reze datoriile în ur­mătorii cinci ani.

Liderii europeni vor să evite un astfel de eveniment cu orice preţ. Banca Centrală Europeană a avertizat că un default sau o restructurare în cazul Greciei ar putea genera panică privitoare la capacitatea Irlandei şi Portugaliei, care au beneficiat şi ele de programe de bailout, de a-şi plăti datoriile. Rezultatul, spun unii, ar putea fi o contagiune financiară care ar cuprinde alte ţări cu probleme din zona euro, unele bănci europene importante sau chiar BCE, care deţine un volum semnificativ de titluri elene.

Unii oficiali spun că astfel de avertismente sunt exagerate, însă mulţi economişti susţin că orice noi probleme în Grecia ar putea afecta restul zonei euro. Incapacitatea ţărilor cu un nivel ridicat al îndatorării de a-şi întări economiile ar putea accentua diviziunea dintre Germania şi ţările mai slabe economic ca Irlanda, Portugalia şi Spania.

Astfel, ţări ca Germania şi Franţa ar putea ajunge să finanţeze noi porţii însemnate de susţinere pentru ţările mai slabe pe o anumită perioadă din viitor, o situaţie care ar crea noi dispute politice, spun economiştii. "Nu ne putem permite o uniune în care contribuabilii din ţările puternice să continue să suporte o parte din costurile programelor de bailout pentru ţările mai fragile", a declarat Roland Berger, fondator al Roland Berger Strategy Consultants. "Populaţia europeană nu este pur şi simplu pregătită pentru o astfel de situaţie."