Viitorul energiei e în gazul din pietre, aşa-numitul gaz de şist. Americanii de la Exxon Mobile şi Chevron forează în Europa de Est. Polonia are rezerve pentru 300 de ani de consum

Autor: Bogdan Cojocaru 08.06.2011

Aceeaşi tehnologie care a adus americanilor cele mai mici preţuri la gaze naturale din ultimul deceniu poate fi folosită în Europa de Est, regiune care în prezent depinde puternic de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze.

Companiile Exxon Mobil, Che­vron şi Talisman Energy, şi chiar şi preşedintele SUA Barack Obama se numără printre cei care promovează în Europa de Est ideea de a extrage gazele naturale prinse în şisturi. Resursele de acest fel ar putea fi îndeajuns pentru a acoperi cererea din regiune pentru aproape 80 de ani, dar extragerea lor implică metode controversate care pot afecta mediul înconjurător, scrie Bloomberg, care citează date oferite de administraţia americană pentru informaţii în domeniul energiei.

Polonia stă pe rezerve imense
Polonia, care stă pe cele mai mari zăcăminte recuperabile de gaz de şist din Europa, estimate la 5.200 de miliarde metri cubi, a finalizat şapte puţuri de extragere din cele 124 avute în plan, iar rezultatele acestora sunt în prezent sub evaluare. Rezervele de gaz de şist ar putea acoperi consumul intern timp de 300 de ani. Europa de Est ar putea deţine resurse de gaz de şist de până la 7.100 miliarde metri cubi. O campanie de foraj cu rezultate încurajatoare ar redesena harta europeană a eneregiei. Europa importă din Rusia un sfert din necesarul de gaze naturale.
Nevoia de a descoperi mai multe resurse de gaze devine mai urgentă în condiţiile în care Germania vrea să renunţe la energie nucleară şi să reducă emisiile de dioxid de carbon, responsabile pentru încălzirea globală.
"Europa Centrală şi de Est are o nevoie mult mai mare decât ţările din Vest de a îşi evalua potenţialul în ceea ce priveşte aceste resurse", a afirmat Oswald Clint, analist al firmei londoneze de cercetare a pieţei Sanford C. Bernstein.
Când preşedintele SUA Barack Obama a vizitat pentru prima dată Polonia luna trecută, a spus că ţara sa va pune la dispoziţia polonezilor tehnologia utilizată pe întreg teritoriul american pentru a extrage gaze naturale prin fracturarea rocilor în care acestea sunt prinse. Polonia vrea să înceapă să producă în următorii zece ani gaz de şist, aproape acelaşi interval în care Germania inten­ţionează să închidă cele 17 reactoare nucleare care produc 23% din energia elec­trică a celei mai mari economii din Europa.

Exploatare controversată
Exploatarea gazului de şist se face printr-o metodă controversată deoarece aceasta implică forarea a sute de puţuri, explozii în subteran şi introducerea în crăpăturile astfel formate a unui amestec de apă cu dife­rite substanţe chimice - proces denumit fractare hidraulică. Statul New York a interzis temporar astfel de practici şi elaborează reguli noi pentru a preveni riscul contaminării pânzei freatice. La rândul ei, Franţa, a doua ţară europeană din punctul de vedere al resur­selor de gaz de şist, a amenin­ţat că retrage permisiunile de explorare.
Aceste temeri se pare că nu au îngrijorat nici Polonia şi nici statele învecinate, în condiţiile în care acestea caută să-şi asigure un grad mai mare de securitate energetică după ce o dispută între Rusia şi Ucraina a întrerupt livrările de gaze ruseşti în 2009. Ro­mânia, Bulgaria, Ucraina şi Ungaria se nu­mără printre ţările din regiune care au decis să continue procesul de introducere a tehnologiei pentru extragerea gazului de şist.
Până în prezent, Polonia a emis 86 de licenţe de explorare. În aprilie, compania americană de explorare Ma­rathon Oil a convenit vânza­rea unei participaţii de 40% la zece licenţe poloneze către Nexen. O lună mai târziu, Total a semnat un acord cu Exxon pentru preluarea a 49% din zece licenţe în estul Poloniei. "Condiţiile geolo­gice din Polonia sunt feno­menale. Ţara are depozite de gaze de şist remarcabile", a spus Ingo Kapp, cercetător la centrul german de cercetare pentru geoştiinţe GFZ din Potsdam.
Bulgaria a dat luna trecută companiei Chevron o licenţă de foraj de 30 de milioane de euro. Statul ar putea deţine până la 1.000 miliarde de metri cubi de gaze de şist.

Trei companii caută gaz de şist în România
În România, americanii de la Chevron şi ungurii de la MOL s-au arătat interesaţi de potenţialul oferit în domeniul gazelor de şist. Până în aprilie, însă, nu au efectuat foraj de explorare nici Petrom şi nici Romgaz, potrivit lui Dorin Cojocaru, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. El a indicat că pe lângă Chevorn şi MOL o a treia companie a cerut permisiunea de a explora gaze neconvenţionale.
În luna mai, firma canadiană East West Petroleum a încheiat un acord cu compania sârbă Naftna Industrija Srbije, controlată de Gazprom Neft, pentru explorarea a patru blocuri petrolifere din vestul României, urmând să sape cel puţin 12 puţuri în aceste perimetre.
Companiile se vor concentra pe foraj convenţional la mare adâncime, dar şi pe explorarea gazelor de şist.