Restanţele nu cred în ieşirea din recesiune. Au sărit cu 75 de milioane euro în aprilie, ajungând la 1,4 miliarde euro

Restanţele acumulate de popu­laţie la plata ratelor la creditele contractate de la bănci au înregistrat un salt neaşteptat în aprilie, trecând în premieră de pragul de 6 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro), potrivit datelor BNR.

Saltul din aprilie, de 310 mil. lei (75 mil. euro), este cel mai mare înregistrat din octombrie anul trecut şi vine după o creştere marginală în martie, care dădea speranţe pentru o stabilizare a calităţii portofoliilor de credite.

Cel mai mult au crescut restanţele la creditele în valută, deşi bancherii anticipau tocmai o atenuare a problemelor pe fondul aprecierii leului faţă de euro.

"Sunt date cu un decalaj mare şi nu există o legătură strânsă cu indicatori macro. Foarte probabil însă, restanţele vor continua să creas­că încă jumătate de an de acum încolo, iar apoi va fi o stabilizare. Istoric, restanţele reacţionează cu întârziere la îmbunătăţirea activităţii eocnomice", spune Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.

În aprilie anul trecut, restanţele populaţiei abia se apropiau de pragul de 4 miliarde de lei (circa un miliard de euro). Bancherii spun că şi în primăvara trecută se simţea o stabilizare a calităţii portofoliilor de credite, însă măsurile dure de ajustare fiscală implementate de Guvern în vara trecută (tăierea cu 25% a salariilor în sectorul bugetar, reducerea cu 15% a ajutoarelor sociale şi majorarea TVA de la 19% la 24%) au dat peste cap totul, iar comportamentul de pla­tă al clienţilor s-a înrăutăţit vizibil. În ultimele şase luni din 2010 restanţele populaţiei au urcat cu un miliard de lei.

Chideşciuc spune că pentru bancheri reluarea creşterii restanţelor este o veste rea.

"Este evident un stres suplimentar pentru sistemul bancar şi de aici rezultă că revenirea economiei româneşti va fi relativ lentă."

Creditele în lei au cele mai mari probleme

Cea mai mare pondere a restanţelor se înregistrează în continuare la creditele în lei. Sumele întârziate la plată mai mult de 30 de zile totalizează aproape 3 miliarde de lei, reprezentând puţin peste 8% din creditele în lei contractate de populaţie.

Restanţele la creditele în valută au urcat însă mai rapid în ultimul an: soldul a urcat cu 70%, până la echivalentul a 2,3 miliarde de lei (mai bine de jumătate de miliard de euro). În acelaşi interval restanţele la lei au crescut cu mai puţin de 30%.

Ponderea restanţelor în totalul creditelor în valută este însă considerabil mai mică decât la lei, de numai 3,6%. Bancherii explică această diferenţă prin faptul că în general creditele în lei au fost date pentru acoperirea nevoilor de consum, fără garanţii imobiliare, iar clienţii au încetat plăţile de îndată ce s-au confruntat cu probleme financiare.

În plus, în anii când băncile călcaseră puternic pe acceleraţia creditării, oficialii BNR atenţionau şi în privinţa fenomenului fraudei, care luase proporţii îngrijorătoare, ţinta fiind tot creditele de consum, acordate după criterii relaxate. În schimb, creditele în valută erau preferate pentru finanţarea investiţiilor imobiliare, iar clienţii au avut un comportament de plată mai bun.