Când o ţară este dependentă de o singură companie: dificultăţile Nokia sunt resimţite dureros de întreaga Finlandă

Autor: Bogdan Cojocaru 09.06.2011

Nokia a devenit în prima parte a anilor 1990 unul dintre cei mai mari producători de telefoane mobile din lume, ceea ce a scos Finlanda din ob­s­curitatea Războiului Rece, a transformat sta­tul nordic într-un centru european al teh­no­lo­giei şi a ajutat la triplarea economiei fin­lan­de­ze între 1993 şi 2008, scrie The Wall Street Jour­nal.

Acum, Finlanda resimte durerile Nokia. Recent, compania a avertizat că sunt şanse mari ca divizia de telefoane mobile să nu înregistreze profit în actualul trimestru, acesta fiind cel mai recent anunţ dintr-o serie care subliniază slăbiciunile companiei, a cărei poziţie pe piaţa smartphone-urilor se erodează rapid.

Nokia a fost prinsă pe picior greşit în 2007 când iPhone-urile create de Apple au redefinit telefoanele mobile ca gadget-uri asemănătoare computerelor personale, cu display-uri tactile şi programe avansate. De atunci, compania finlandeză, în continuare cel mai mare producător de telefoane mobile în funcţie de volumul livrat, şi-a pierdut 75% din valoarea de piaţă, în condiţiile în care se chinuie să ţină pasul cu Apple şi Google, producătorul sistemului de operare Android, poate un rival mult mai periculos.

Pentru Finlanda, problema este că Nokia a pătruns în aproape toate sectoarele economiei. Compania rămâne, de departe, cea mai mare companie locală, contribuind cu 14% la exporturi şi cu 1,6% la Produsul Intern Brut în 2009, faţă de 4% în 2000.

În Finlanda, "Nokia a fost şi este un jucător excepţional de mare - o raţă grasă într-un iaz mic -, iar această situaţie poate fi ca un cuţit cu două tăişuri", a afirmat Risto Siilasmaa, membru în board-ul companiei.

Ghinionul Nokia nu poate fi comparat cu apocalipsa economică provocată în Islanda de colapsul sistemului bancar, dar suferinţele producătorului de telefoane sunt resimţite adânc: exporturile de servicii ale Finlandei s-au redus cu 7% anul trecut. În 2009, taxele plătite de Nokia au scăzut la 100 de milioane de euro, sumă mică dacă este comparată cu cea de 1,3 miliarde de euro plătită în 2007.

Prin urmare, oraşele finlandeze va trebui să se adapteze. În Salo, la 95 de kilometri nord de sediul central al Nokia, oficialii spun că au fost nevoiţi să renunţe la anumite servicii din sănătate şi programe recreaţionale.

În faţa agoniei celui mai mare angajator privat finlandez, cu 20.000 de angajaţi anul trecut, guvernul încearcă cu disperare să iniţieze noi proiecte tehnologice, dar lipsa de finanţare şi aversiunea tipică a finlandezilor pentru risc au frânat o parte din eforturi. Nokia, înfiinţată în 1865 ca producător de hârtie, şi-a extins operaţiunile la cauciuc şi apoi la cabluri electrice, fundaţia operaţiunilor cu telefoane mobile.

Colapsul în 1991 al Uniunii Sovietice, prin­ci­palul partener comercial al Finlandei, a îm­pins statul nordic într-o recesiune severă. Un an mai târziu, actualul preşedinte al Nokia - pe atunci director executiv - Jorma Ollila a decis să orien­teze operaţiunile companiei către teleco­mu­nicaţii. Această schimbare strategică de direcţie a adus companiei dominaţia globală pe piaţa telefoanelor mobile, ceea ce a contribuit la creşterea economiei Finlandei. Cu toate acestea, finlandezii încă mai umblă în cizmele produse în trecut de Nokia. Unii finlandezi se plâng că Finlanda s-a bazat prea mult timp pe o singură companie de tehnologie, nereuşind să profite de impulsul dat de Nokia pentru a construi o economie tehnologică mai diversificată. Deşi Nokia furnizează miliarde de dolari anual în Finlanda unor terţi pentru cercetare şi dezvoltare, furnizorii finlandezi s-au îndreptat în marea lor majoritate tot către companie, în loc să încerce să pătrundă pe alte pieţe.

"Ecosistemul Nokia iese prea mult în evidenţă. Ar trebui să existe o piaţă pentru ceva diferit", spune Teemu Polo, fost analist software al Nokia. După ce a plecat de la companie, el a început propria afacere prin care face aplicaţii pentru platforma Android. Polo subliniază că exemplul lui, de a lucra pentru un rival al Nokia, este o raritate în Finlanda.

Mulţi se tem că Nokia, chiar dacă îşi va reveni, se va concentra pe America de Nord. Ca o confirmare a acestor temeri, Stephen Elop, CEO al producătorului de telefoane, după preluarea funcţiei în toamna anului trecut a decis că trebuie renunţat la sistemul de operare produs de Nokia în favoarea platformelor Windows oferite de Microsoft. Elop este un fost director al companiei americane şi primul director general străin al Nokia. Strategia lui va duce la eliminarea a 7.000 de locuri de muncă asigurate la nivel global de compania finlandeză.

Nokia ajută la finanţarea a sute de subcontractori de tehnologie finlandezi, politică despre care Elop spune că este prea costi­sitoare.

"Relaţia dintre Nokia şi finlandezi şi chiar cu Finlanda este foarte specială şi probabil unică în lume. Credem cu tărie că cel mai bun lucru pentru Finlanda este o Nokia sănătoasă", spune Elop.

Finlanda se poate mândri cu o serie de realizări remarcabile în domeniul tehnologiei, deşi eclipsate de gigantul Nokia, printre care Rovio Mobile, producătorul jocului pentru smartphone-uri Angry Birds.

Jocul constă în distrugerea unor structuri construite de porci prin catapultarea mai multor modele de păsări cu aspect furios. Aparent, porcii au furat ouăle păsărilor. De la debutul pe iPhone în 2009, franciza Angry Birds a acumulat peste 200 de milioane de download-uri.

Nokia, exportator de top în România

Nokia este unul dintre cei mai importanţi investitori străini din România, având o fabrică de asamblare a telefoanelor mobile la Jucu, lângă Cluj-Napoca, unde lucrau în 2009 circa 1.670 de angajaţi. Cu afaceri de aproximativ 1,5 mld. euro în 2010, fabrica din Cluj a finlandezilor a contribuit puternic şi la creşterea exporturilor. Compania finlandeză a anunţat recent închiderea unui centru de cercetare de la Cluj şi concedierea a 120 de softişti.