În Europa de Est doar România mai vrea euro

Autor: Bogdan Cojocaru 09.06.2011

Deşi este o condiţie obligatorie ataşată integrării în Uniunea Europeană, dintre ţările din Europa de Est doar România mai are o ţintă fermă de adoptare a euro, şi anume anul 2015.

Adoptarea euro ar putea fi mai dificilă pentru că actualii membri ai uniunii monetare ar putea fi forţaţi de criza din regiune să fie mai duri în evaluarea viitorilor candidaţi, conform Fondului Monetar Internaţional.

Dar dintre toate ţările din Europa Centrală şi de Est, doar România pare să-şi fi păstrat entuziasmul faţă de adoptarea euro, după ce Guvernul şi Banca Naţională a României au decis la începutul lunii mai să menţină anul 2015 ca obiectiv pentru aderarea la zona euro. Această decizie nu înseamnă neapărat că România va trece la euro în acel an. Chiar guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus că cel mai potrivit ar fi ca leul să circule în paralel cu euro până în decembrie 2015. Comisia Europeană a anunţat în luna mai a anului trecut că România nu îndeplineşte niciunul din criteriile pentru adoptarea euro, respectiv stabilitatea preţurilor, poziţia bugetară a guvernului, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa dobânzilor pe termen lung, întâmpinând şi obstacole legislative.

Polonia, Cehia şi Ungaria au încetinit pregătirile pentru adoptarea euro în condiţiile în care costurile plătite de ţările zonei euro pentru salvarea membrilor cu probleme, printre care Grecia, cresc. În Polonia, singurul stat din UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei economice mondiale, şeful băncii centrale Marek Belka a declarat că guvernul nu ar trebui să stabilească o dată pentru adoptarea euro, iar statul ar trebui să intre în uniunea monetară numai atunci când blocul este pregătit să invite noi membri. Guvernul şi economiştii nu se aşteaptă ca Polonia să adopte euro în acest deceniu.

"Zona euro are mai multă muncă de făcut decât Polonia pentru a se pregăti de primirea unor noi membri. Euro este pentru cei curajoşi", a spus Belka.

Şi ţările baltice Letonia şi Lituania devin tot mai puţin atrase de perspectiva urmării ţării vecine Estonia în zona euro, ceea ce ar putea întârzia extinderea uniunii monetare până după 2014, scrie Bloomberg.

Guvernatorul băncii centrale lituaniene Vitas Vasiliauskas a declarat că ţinta guvernului de a adopta euro "nu este este ceva pentru care să-ţi dai sufletul". Mai dur, omologul leton Ilmars Rimsevics a afirmat că moneda unică nu ar trebui introdusă cu niciun preţ. Lituania, care în 2006 a devenit singura ţară respinsă pentru adoptarea euro, şi Letonia au promis că vor urma Estonia, care a adoptat moneda europeană anul acesta. Retorica lor s-a schimbat însă, iar ţintele de adoptare ar putea fi împinse în viitor din cauza crizei datoriilor suverane din zona euro.

"S-a schimbat tonul, nu se mai vorbeşte despre obiective. Sperăm că aceste schimbări nu vor afecta planificarea bugetară. Când euro nu este o ţintă imediată, nu mai eşti presat să reduci deficitul", a afirmat Jekaterina Rojaka, economist la DnB Nord.

Guvernul lituanian ar trebui să decidă când să adopte euro numai după ce statul îndeplineşte toate criteriile necesare, în condiţiile în care situaţia din zona euro s-ar putea schimba, a declarat ministrul de finanţe Ingrida Simonyte.

"Costurile şi beneficiile de a fi în zona euro par diferite faţă de cum erau acum câţiva ani. Nu ştiu sigur cât din aceste costuri este acceptabil pentru noi", a spus oficialul.

În cea mai recentă evaluare a Letoniei, FMI spune că statul baltic este pe drumul cel bun în îndeplinirea condiţiilor pentru intrarea în zona euro în 2014, scrie The Wall Street Journal. Instituţia subliniază şi o serie de riscuri, precum "oboseala în urma reformelor" după trei ani de reduceri uriaşe de cheltuieli pentru repunerea pe picioare a finanţelor statului. Colapsul sectorului financiar a forţat Letonia să ceară ajutor de la UE şi FMI în 2008.

Guvernul leton a implementat măsuri de austeritate echivalente cu 16% din PIB din 2008, iar disciplina bugetară lituaniană a echivalat cu 12% din PIB. Ambele state au trecut prin unele din cele mai dure recesiuni din lume.

Avantajele şi dezavantajele adoptării euro

Fiecare monedă naţională este subiectul aceloraşi legi de piaţă, iar valoarea ei se schimbă conform aceloraşi factori care influenţează celelalte valute.
Adoptarea unei monede unice de mai multe state are avantaje, dar şi dezavantaje.
Printre plusuri se pot menţiona stimularea mişcării libere a capitalului, bunurilor şi oamenilor şi protejarea de fluctuaţiile monedelor naţionale.
Ultimul factor ar putea reprezenta un dezavantaj pentru statele cu competitivitate redusă, care nu mai pot recurge la deprecierea monedei pentru favorizarea exporturilor.