România a luat 1,5 mld. € de pe piaţa externă, mai mult decât în 2010, dar mai scump

Autor: Liviu Chiru 09.06.2011

După o pauză mai mare de un an, Ministerul Finanţelor a testat apetitul investitorilor străini pentru titluri româneşti.



Ministerul Finanţelor a strâns ieri 1,5 mld. euro prin vânzarea de titluri pe cinci ani pe piaţa externă, plătind un randament de circa 5,29% pe an.

Investitorii străini s-au arătat dispuşi să plaseze circa 3 mld. euro, cu aproape 2 mld. euro mai puţin decât la emisiunea de eurobonduri din martie anul trecut. În final, Finanţele au luat 1,5 mld. euro, cu jumătate de miliard peste suma atrasă în 2010.

"Preţul a fost majorat faţă de datele iniţiale, la 255 de puncte de bază peste mid-swap (indicatorul de dobândă la euro pe pieţele internaţionale, de circa 2,8% pe an pentru maturitatea de 5 ani - n. red.), ducând la un randament final de circa 5,29%", au declarat surse de pe piaţă. Finanţele anunţaseră că intenţionează să atragă 1-1,5 miliarde de euro prin această emisiune de titluri.

Proiectul ieşirii pe piaţa externă este condus de Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finan­ţe­lor. A fost prima vânzare lansată în cadrul noului program de finan­ţare externă pe termen mediu (EMTN) cu valoarea maximă de 7 mld. euro. În august anul trecut au fost angajate ca administratori ai programului Société Générale - BRD şi Erste Group - BCR.

În pofida scăderii CDS-urilor (preţul asigurării contra riscului de default) la circa 230 de puncte de bază, faţă de 360 în septembrie 2010, Finanţele au fost în situaţia de a se împrumuta mai scump decât în martie anul trecut, când au emis eurobonduri de un miliard de euro tot pe cinci ani, cu cupon de 5% pe an şi cu randament de 5,17%.

De altfel, programele de finanţare de tip EMTN pot implica un cost mai mare pentru emitent ca urmare a facilităţii care îi permite acestuia să iasă pe piaţă oricând consideră necesar sau oportun, pe baza aceluiaşi prospect de bază, în orizontul de timp prestabilit. Pe de altă parte, România plăteşte astfel preţul amânării de mai multe ori a ieşirii pe piaţa externă din cauza percepţiei de instabilitate politică generată de discuţiile permanente privind postul de premier.

În aceste condiţii, a fost ratat momentul de dinainte ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânda de referinţă la euro.

De asemenea, agenţia de rating Standard& Poor's consideră că România încă nu merită să revină în categoria ţărilor cu risc scăzut pentru investiţii. Din cauza primei de lichiditate cerute de investitori, România a ezitat să emită titluri cu maturitate mai lungă, de 7 sau 10 ani.