Lucian Croitoru, BNR: După 20 de ani de capitalism tot statul este driverul economiei

"Există o selecţie foarte riguroasă a băncilor în relaţie cu companiile de stat, nu sunt dispuse să le dea credite", spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară. Selecţia dură a făcut ca ponderea restanţelor în cazul companiilor de stat la rambursarea creditelor bancare să fie mult mai mică decât în cazul firmelor private, în cazul cărora a ajuns la 6,88% la jumătatea anului trecut.

În timp ce comportamentul de plată al companiilor private s-a deteriorat rapid - ponderea restanţelor era de numai 1,2% în decembrie 2008 - la companiile de stat s-a înregistrat chiar o uşoară îmbunătăţire. Ponderea restanţelor în creditele bancare ale companiilor de stat era de 0,58% în decembrie 2008.

Companiile de stat joacă dur cu furnizorii

În schimb, comportamentul companiilor de stat la plata creditelor comerciale - în general împrumuturile acordate de furnizori sau alţi parteneri de afaceri - diferă considerabil. Astfel, ponderea restanţelor în cadrul creditului comercial este de 25% pentru companiile de stat, faţă de numai 7% la companiile din mediul privat.

Totodată, companiile de stat înregistrează restanţe importante şi la plata taxelor către bugetul de stat.

"Companiile generează restanţe către bugetele de stat în volume semnificativ mai mari decât arieratele statului către companii - 18 miliarde de lei faţă de 1,8 miliarde de lei (în iunie 2010 - n. red.). Majoritatea acestor restanţe - peste 58% în iunie 2010 - aparţin firmelor cu capital majoritar de stat", spune Croitoru.

Companiile au de rambursat în prezent băncilor credite în valoare de 106 miliarde de lei (aproape 26 miliarde de euro), din care aproape două treimi sunt în valută. Ponderea creditelor luate de companiile de stat este însă redusă, având în vedere că Centrala Riscurilor Bancare (divizia BNR care gestionează datele privind creditele acordate de bănci) consemnează finanţă ri pentru firme în proprietatea statului în valoare de 16 miliarde de lei.

Croitoru spune că neplata datoriilor de către stat ajunge inclusiv să frâneze creşterea economică prin problemele pe care le creează companiilor.

Pe de altă parte, el remarcă şi faptul că multe companii acceptă această situaţie.

"Sunt cazuri în care primăriile nu plătesc câte un an facturile, dar firmele furnizoare sunt foarte fericite să lucreze în continuare. De ce? Pentru că pot majora preţurile după cum vor", spune Croitoru. El notează că în timp ce administraţia centrală şi-a redus datoriile către companii, autorităţile locale au rămas cu un nivel al arieratelor ridicat.

Lipseşte disciplina de plăţi

Consilierul guvernatorului consideră că acest comportament al autorităţilor publice, cât şi al companiilor de stat, care întârzie plăţile, ajunge să influenţeze inclusiv firmele private.

"Ponderea statului în economie este mică, de 32%, similară cu cea din Statele Unite ale Americii, însă sunt foarte multe firme de stat mici sau chiar firme cvasi-private, care sunt lipite de stat, având un singur client."

Lipsa disciplinei de plăţi a lovit companiile în criză, iar foarte puţini dintre jucătorii intraţi în insolvenţă au reuşit să îşi mai revină, notează Croitoru, remarcând însă că aceste probleme existau şi înainte de declanşarea crizei financiare, doar intensitatea fiind mai mică.

"Companiile care intră în insolvenţă nu mai reuşesc să se redreseze, indiferent de momentul ciclului economic."

Dintre cele peste 70.000 de companii intrate în insolvenţă în intervalul 2007- aprilie 2010, doar 0,7% au reuşit să se reorganizeze cu succes şi să continue activitatea, în timp ce 72% au intrat în procedură de faliment.