Paradoxul investitorilor în fonduri mutuale: prea fricoşi când dobânzile scad, prea încrezători când bursa se pregăteşte să cadă

În primele cinci luni din an, fondurile monetare în euro au fost cele mai atractive din rândul fondurilor mutuale, atrăgând de la investitori intrări nete totale de 347 mil. lei. Din fondurile de acţiuni, investitorii au retras 3 milioane de lei.

Intrările consistente de bani raportate de fondurile monetare au avut loc în contextul în care în primele cinci luni din an moneda naţională s-a apreciat faţă de moneda europeană, iar pe bursă, o serie de acţiuni au supraperformat înregistrând creşteri puternice, în timp ce dobânzile oferite de bănci la depozite au continuat să scadă.

Companii mari de pe Bursă precum Petrom, BRD, cele cinci SIF-uri au înregistrat aprecieri de peste 10% în primele cinci luni, în timp ce altele, mai puţin lichide, au câştigat şi 390% cum este cazul combinatului Oltchim în contextul unor tranzacţii încheiate de fonduri de investiţii.

Distribuţia intrărilor nete pe categorii de fonduri arată că investitorilor le este în continuare frică să rişte şi preferă să îşi conserve capitalul, chiar dacă pierd oportunităţi pe termen scurt apărute fie pe piaţa de acţiuni, fie pe cea a instrumentelor cu venit fix.

"Investitorii nu sunt foarte entuziasmaţi să câştige din nou bani. Chiar dacă dobânzile la depozite au scăzut şi astfel potenţialul de câştig al fondurilor monetare s-a redus vizibil, iar inflaţia roade din randamente. Investitorii în fonduri preferă un câştig mic decât o pierdere.

Profilul acestora s-a schimbat dramatic în ultimii ani, majoritari fiind cei care preferă să îşi protejeze economiile", a spus Mukul Pal, director executiv la firma de consultanţă Orpheus Capitals.

Deşi în ultimele 12 luni, cele mai mari randamente au fost obţinute de fonduri cu acţiuni în portofoliu, iar moneda naţională a câştigat 16 bani în raport cu moneda europeană, investitorii nu au fost impresionaţi şi au preferat fondurile monetare în euro.

Pe locul doi în topul preferinţelor se situează fondurile monetare în lei cu intrări nete de 222 milioane de lei, urmate de fondurile de obligaţiuni cu 180 milioane de lei atrase în cinci luni.

Apetitul ridicat al investitorilor pentru fonduri în euro nu reflectă neapărat o strategie de investiţii în valute cât o lipsă de încredere în moneda naţională, consideră Mukul Pal.

Pe de altă parte, Iulian Panait, preşedintele companiei de consultanţă KTD Invest, este de părere că sumele intrate în fonduri reflectă mai puţin preferinţ ele investitorilor cât pe cele ale distribuitorilor de fonduri.

"Marii actori de pe piaţa fondurilor mutuale promovează în reţele de distribuţie în special fonduri monetare.

Pe orice piaţă, clientul cumpără în funcţie de propriile nevoi, dar mai ales în funcţie de ceea ce este promovat la un moment dat", a afirmat Panait.

Cei mai mari administratori de pe piaţa fondurilor mutuale sunt Erste, Raiffeisen şi BRD, grupuri financiare cu o reţea dezvoltată de distribuţie în teritoriu, prin unităţile băncilor-mamă. Fondurile administrate de societăţile acestor grupuri au atras cele mai mari sume de la investitori.

Fondul monetar în euro Raiffeisen Euro a atras de la investitori 175,8 milioane de lei în primele cinci luni, cei mai mulţi bani din rândul celor 58 de fonduri, pe locul secund situându-se fondul denominat în lei Raiffeisen Monetar. BCR Obligaţiuni ocupă locul al treilea cu intrări nete de 165,3 milioane de lei.

Preferinţa investitorilor pentru plasamente conservatoare aşa cum sunt fondurile monetare este o reacţie normală, spun consultanţii, având în vedere că Bursa a avut o evoluţie plată anul trecut, iar pierderile cauzate de criză sunt încă vii în memoria investitorilor. Consultanţ ii atrag însă atenţia că problema cu care se confruntă piaţa fondurilor mutuale nu este atât frica de risc a investitorilor cât lipsa de diversificare a plasamentelor şi polarizarea pe o singură categorie de fonduri.

"Când sunt încrezători, românii investesc în fonduri de acţiuni, iar atunci când le este frică, investesc în fonduri monetare, nu prea există cale de mijloc. O diversificare a plasamentelor pe mai multe categorii de fonduri le-ar aduce acestora o rezistenţă mai bună la criză şi i-ar face părtaşi şi la oportunităţile apărute pe termen scurt. Veniturile românilor sunt însă mici şi nu permit o diversificare pe mai multe categorii de fonduri", a spus Panait.

Distribuţia investitorilor pe categorii de fonduri este relevantă. Din totalul de 232.406 de investitori, mai mult de jumătate îşi ţin economiile în fonduri monetare denominate în lei şi euro, alţi 40.000 în fondurile de obligaţiuni. Un număr de 52.466 de investitori sunt clienţi ai fondurilor diversificate, în timp ce doar 12.129 de investitori sunt clienţi ai fondurilor de acţiuni.

Actuala structură a pieţei este opusul imaginii pe care piaţa o avea în 2007, înainte declanşării crizei financiare. În mai 2007, fondurile de acţiuni se bucurau de cel mai numeros portofoliu de clienţi, respectiv 16.000, în timp ce în fondurile monetare investeau de patru ori mai puţin investitori. Nici după aproape trei ani de la prăbuşirea burselor, fondurile de acţiuni nu au reuşit să recâştige încrederea investitorilor şi nici să revină la portofoliul de clienţi de dinaintea crizei. Pe de altă parte, fondurile monetare au câştigat în ultimii patru ani peste 100.000 de noi clienţi. Aceştia provin din rândul clienţilor băncilor, care au schimbat plasamentele în depozite bancare pe cele în fonduri monetare.

Exodul investitorilor în fonduri conservatoare este motivat şi de faptul că în ultimii trei ani randamentele fondurilor monetare şi de obligaţiuni sunt mult peste cele ale fondurilor de acţiuni. Toate fondurile de acţiuni raportează pierderi pe ultimele 36 de luni (mai 2011/mai 2008), cu un maxim de minus 58% raportat de fondul de acţiuni Omninvest.

Cel mai ridicat randament raportat de un fond conservator în ultimele 36 de luni este de 42%, performanţă atinsă de fondul Certinvest Obligaţiuni.