Mai merită economiile în valută? La un depozit de 400 € pe trei luni nu mai iei nici banii depuşi

Cu comisioane mari de retragere de numerar şi dobânzi mici, clienţii care fac economii în valută ajung să nu mai scoată de la bancă nici măcar banii depuşi. Creşterea încasărilor din operaţiunile curente a fost principalul obiectiv al bancherilor în ultimii doi ani, în condiţiile în care prăbuşirea vânzărilor de credite i-a forţat să caute surse alternative de venit.

Astfel s-a ajuns în situaţia în care un client care constituie un depozit în valută pe trei luni - una dintre scaden­ţele preferate - să retragă mai puţini bani decât au depus dacă merg la ghişeul băncii în oricare altă zi decât cea de scadenţă. Multe bănci nu percep comision de retragere în ziua în care depozitul ajunge la maturitate.

"Există o practică foarte variată în ceea ce priveşte comisioanele de retragere. Acum cinci-şase ani existau foarte puţine comisioane, dar paleta s-a diversificat foarte mult în ultima perioadă. Băncile încearcă astfel să-şi mărească baza de venituri deoarece câştigurile din marja de dobândă s-au îngustat şi şi-au dat seama că nu se pot baza pe o singură sursă de venit", comentează analistul financiar Aurelian Dochia.

Comisioanele percepute de bănci la retragerile de numerar în valută variază între 0,3% şi 0,75% din suma retrasă, fiind stabilite praguri minime care pornesc de la 1 euro (BRD, Alpha, Bancpost sau RBS) şi pot ajunge până la 5 euro (la ING Bank). De exemplu, la un depozit de 400 de euro pe trei luni, la o rată a dobânzii de 3% pe an, câştigul brut al clientului este de 3 euro, sumă din care se reţine un impozit de 16%, adică 0,5 euro.

Dacă depozitul nu este lichidat în ziua scadenţei, clientul poate ajunge să plătească şi un comision de retragere de până la cinci euro, ceea ce înseamnă că într-un final va încasa numai 397,5 euro. Dacă adăugăm şi impactul inflaţiei, pierderea este chiar mai mare, iar la acestea se pot adăuga şi fluctuaţii nefavorabile de curs.

O pierdere mai importantă înregistrează deponenţii care îşi retrag banii în­ainte de prima sca­denţă şi care plătesc comisionul de retragere numerar direct din suma depusă iniţial. Aceş­tia primesc în cele mai multe cazuri doar dobânda standard bonificată la sumele ţinute în contul curent, respectiv 0,1 sau 0,2% pe an, ceea ce încurajează economisirea pe termen scurt.

Chiar dacă îşi ţin banii ani întregi la bancă, românii preferă depozitele pe termen scurt, media fiind de trei luni, pentru ca în eventualitatea în care au nevoie mai repede de banii respectivi să nu piardă dobânda sau să fie nevoiţi să plăteacă comision de retragere.

Americanii de la Citibank percep un comision de 0,3% la sumele în valută retrase la ghişeu, în timp ce la RBS comisionul ajunge la 0,75%. Majoritatea băncilor percep însă o taxă de 0,5% şi impun un prag minim de 2-3 euro. ING Bank are un prag minim de 5 euro, iar cel mai scăzut prag este stabilit de Banca Transilvania, de 0,6 euro.

Majoritatea băncilor nu percep comision de retragere a banilor în ziua scadenţei şi numai dacă maturitatea depozitului este mai mare de o lună. BCR, cea mai mare bancă locală după active, taxează însă clienţii cu 0,5%, minimum 3 euro, chiar şi în ziua scadenţei, dacă banii au fost depuşi pe o perioadă mai mică de 12 luni. Clienţii care economisesc pe mai mult de 12 luni sunt scutiţi de comision doar la prima scadenţă a depozitului.

Dobânzile la depozitele în euro au scăzut semnificativ în ultimul an şi jumătate, ajungând la o medie de 3% pe an, după ce în 2009 bonificaţiile urcaseră până la 6-7% pe an. Economisirea în valută a devenit astfel rentabilă doar pentru sume mari. În aceste condiţii, soldul depozitelor în valută ale clienţilor individuali a scăzut cu 0,6% în aprilie şi a ajuns la echivalentul a 9,5 miliarde de euro. Creşterea anuală a încetinit până la 2,5%.

"Scăderea dobânzilor şi diversele tipuri de comisioane arată lipsa de apetit a băncilor pentru a atrage depozite în valută. Băncile nu prea au nevoie de depozite în valută şi nu încearcă să încurajeze acest tip de economisire", consideră Aurelian Dochia.