„Dacă apare o poveste interesantă, lumea merge să vadă filmul, nu citeşte cartea“

Autor: Mirabela Tiron 12.06.2011

O carte stă aproape şase luni pe raftul unei librării până îşi găseşte un cumpărător, în condiţiile în care tot mai mulţi români aleg să achiziţioneze cărţile la promoţie de la tarabele cu ziare, de pe internet sau din hipermarketuri.



Cu 54 de librării în Capitală, aprovizionate de 320 de edituri, Compania de Librării Bucureşti, activă pe piaţa distribuţiei de carte din 1950, vinde în jur de 8.000-10.000 de cărţi săptămânal, potrivit lui Petre Dănilă, 45 de ani, şef serviciu divizia de carte, care lucrează din 1990 la această companie. După Revoluţie, acest lanţ opera peste 100 de librării.

Deşi este lanţul de librării cu cei mai mulţi ani în spate, 61 de ani, Compania de Librării Bucureşti a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 32,4 milioane de lei (7,7 milioane de euro), vânzările de carte contribuind cu 48%, restul încasărilor fiind aduse de produsele de papetărie.

Pachetul majoritar de acţiuni, 69%, al Companiei de Librării Bucureşti este deţinut de Asociaţia Compania de Librării Bucureşti Pas, în timp ce SIF Muntenia deţine 9,8%, restul de acţiuni fiind deţinute de alte persoane fizice, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Deşi economia intră pe creştere, semnale pozitive nu se văd în vânzările lanţului de librării. "În primele trei luni ale acestui an vânzările de carte au scăzut cu 18%, până la 3,7 milioane de lei (880.000 euro). Criza încă se simte, din moment ce vânzările s-au redus mai mult decât în 2010 faţă de 2009", spune Petre Dănilă. El susţine că în primele trei luni ale anului 2010 vânzările de carte se contractaseră cu 11% şi nu cu 18%, cum s-a întâmplat acum.

Librării închise şi lanţuri insolvente

Concurenţa este destul de mare în Capitală, sunt multe librării deschise, dar se mai vând cărţi şi în hipermarketuri şi la tarabe alături de ziare. Pe piaţa de distribuţie de carte mai activează librările Humanitas, dar şi librările Căr­tureşti şi Diverta.

Lanţul Diverta a închis de la începutul anului trecut 13 magazine şi a deschis doar două magazine noi. În prezent, reţeaua Diverta, cu afaceri de 21 de milioane de euro anul trecut, are 50 de magazine. Piaţa de carte locală a înregistrat o scădere cu aproximativ 15% comparativ cu 2009, când era evaluată la 70-100 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă.

Cumpără cărţi cu ziare şi reviste

Potrivit unui studiu al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES, peste jumătate dintre cititori (52%) cumpără cărţi ce apar împreună cu diferite publicaţii (ziare sau reviste). Şi Compania de Librării Bucureşti, în care lucrează 222 de angajaţi, a renunţat la şase librării pe fondul crizei. "În librăriile noastre vine clientul tradiţional. Nu am adaptat librăriile la concepte precum cel de ceai şi carte sau la altele, pe această nişă fiind prezente alte librării", spune Petre Dănilă.

În toate cele 54 de librării sunt prezente 28.000 de titluri de cărţi, numărul exemplarelor totale ajungând la 307.000 cărţi. De la cărţi pentru copii la cărţi de beletristică şi manuale auxiliare, toate sunt prezente pe rafturile librăriilor.

"Distribuţia se face direct în fiecare librărie de către editurile partenere. De când a început criza economică, unele edituri şi-au redus la jumătate producţia şi nu au mai reeditat unele cărţi." Şeful diviziei de carte susţine că sunt unele edituri mici, care aduc doar două sau trei titluri pe rafturile librăriilor.

Cu toate că titlurile editate în România sunt mai ieftine faţă de cele din străinătate, consumul local de carte plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, un român cheltuind în medie 3-4 euro anual pe cărţi.

"Având în vedere că o mare parte din populaţie trăieşte în mediul rural, unde consumul la lectură este aproape exclus şi că puterea de cumpărare este mică, consumul de carte în România este mic faţă de cel din alte ţări. Dacă înainte se vindeau mai multe cărţi în librării, acum când apare o poveste mai interesantă a unui autor lumea merge să vadă filmul la cinema în loc să cumpere cartea."

Petre Danilă susţine că anul acesta s-a alocat un buget de investiţii pentru modernizarea site-ului lanţului de librării, dezvoltarea sistemului informatic, dar şi pentru a aduce tabletele electronice în librăriile companiei.