Americanii şi britanicii au subscris jumătate din cel mai mare împrumut privat luat de România vreodată de pe piaţa externă
În timp ce pieţele urmăreau cu încordare fluxul de declaraţii oficiale şi zvonuri privind soarta datoriilor Greciei, iar veştile proaste privind economia americană aduceau noi motive de pesimism, România şi-a făcut curaj săptămâna trecută să iasă în faţa investitorilor străini privaţi şi să vadă ce preţ îi cer pentru finanţare.
După patru zile de întâlniri cu reprezentanţi de bănci, fonduri de investiţii, companii de asigurări şi fonduri de pensii desfăşurate în mari centre financiare europene, Ministerul Finanţelor împreună cu cei doi aranjori selectaţi Société Générale şi Erste Group au hotărât joi după prânz - ora Londrei - să deschidă registrul de subscriere.
În decurs de trei ore şi jumătate s-au strâns cereri de la investitori în valoare de 3 mld. euro. Cu aproape 2 mld. euro mai puţin decât la emisiunea de eurobonduri din 2010, însă atunci statul angajase trei bănci care să intermedieze tranzacţia, între care Deutsche Bank şi HSBC - două nume foarte grele pe piaţa mondială a finanţărilor.
Pentru noul program de finanţare externă pe termen mediu cu o valoare de 7 mld. euro pe trei ani, Ministerul Finanţelor a angajat două bănci, SocGen şi Erste, dintre care numai prima are un profil internaţional puternic pe zona de corporate&investment banking. În punctajul de selecţie a contat şi activitatea pe piaţa locală a titlurilor de stat, ceea ce a diminuat şansele marilor case internaţionale.
"Subscrierile au fost în totalitate în intervalul de preţ
ţintit, iar România ar fi putut să atragă la acest randament 3
miliarde de euro. Spreadul obţinut este mult mai mic decât cel
plătit anul trecut, ceea ce arată clar îmbunătăţirea riscului de
ţară", a declarat Bogdan Drăgoi, după încheierea
subscrierilor.
Americanii şi
britanicii au subscris jumătate din cel mai mare împrumut privat
luat de România vreodată de pe piaţa
externă
"În contextul destul de prost legat de Grecia şi de situaţia din SUA, cred că suma de 3 miliarde de euro a demonstrat o capacitate bună de mobilizare a lichidităţilor, mai ales pentru două bănci. În 2010 s-au strâns cereri de 5 mld. euro prin trei bănci", comentează Claudiu Cercel, vicepreşedinte executiv pentru pieţele financiare la BRD-SocGen. El crede că pentru o distribuţie şi mai bună Ministerul Finanţelor ar putea să selecteze la emisiunea din toamnă şi doi-trei dealeri dintre marile bănci internaţionale. "Cred, de asemenea, că România ar trebui să grăbească procedurile care să-i permită să emită titluri şi pentru piaţa americană, care este foarte lichidă şi acomodează scadenţe mai lungi. Va fi foarte important să emitem acolo pentru ca Ministerul Finanţelor să-şi optimizeze profilul de maturităţi." Polonia, de exemplu, a anunţat că se pregăteşte să se împrumute în dolari americani.
Faţă de eurobondurile de 1 mld. euro din 2010, când 35% din ordinele de cumpărare au venit din SUA (off-shore) şi Marea Britanie, de această dată cele două pieţe au generat 50% din plasamente, cu un mare avans faţă de Germania şi Austria - zona de referinţă a Erste - care a furnizat anul acesta numai 8% din bani, comparativ cu 30% în 2010. Amânările succesive ale tranzacţiei, atât din cauza schimbării cerinţelor Ministerului Finanţelor, cât şi a percepţiei de instabilitate politică, au făcut ca România să iasă pe piaţă de-abia după ce dobânzile de referinţă la euro au acumulat deja creşteri semnificative.
Astfel, chiar dacă marja este mai mică decât anul trecut, pragul de pornire a fost mai mare, rezultând un randament mai mare, de 5,298%, faţă de 5,17% în 2010. Cuponul fix a fost stabilit la 5,25%, faţă de 5% anul trecut, când se atinsese un minim istoric.
Ieşirea pe piaţă a avut loc într-o perioadă de volatilitate crescută atât a CDS-urilor (preţul asigurării contra riscului de default), care au oscilat între 229 şi 235 de puncte bază, dar şi a dobânzii de referinţă "mid-swap", care a variat cu circa 20 de puncte de bază.
Cele 1,5 mld. euro strânse de Finanţe vor fi folosite probabil pentru acoperirea vârfului de plată de luna viitoare, când vin la scadenţă datorii de circa 2,5 mld. euro, ceea ce ar însemna că nu se va vedea un impact anume pe piaţa locală.
SocGen: 140 de investitori pentru cea mai mare emisiune externă a României
"Cei 140 de investitori participanţi ilustrează calitatea ridicată şi diversitatea cererii. A fost cea mai mare emisiune în euro de tip benchmark realizată de România vreodată, iar lista finală a cererilor de subscriere demonstrează încredererea investitorilor în succesul reformelor structurale, în eforturile de consolidare fiscală şi în potenţialul de creştere economică. Pentru SocGen tranzacţia reprezintă o mare realizare în procesul de întărire a brandului nostru ca aranjor pentru clienţi din Europa Centrală şi de Est, cu atât mai mult cu cât Ministerul Finanţelor a fost mulţumit de rezultat", afirmă SocGen.
Erste: Cererea a fost puternică, incluzând fonduri americane
"Cererea pentru titlurile româneşti a fost puternică, venind inclusiv din partea fondurilor de investiţii americane. Faptul că emisiunea a fost dublu suprasubscrisă semnifică un vot de încredere din partea investitorilor internaţionali faţă de programul de consolidare fiscală urmat conform acordului stand-by de tip preventiv încheiat cu FMI şi UE", comentează analiştii Erste.
Plus şi minus în opinia ING
"Factorii pozitivi se referă la cererea care a totalizat aproximativ 3 miliarde euro şi la faptul că Ministerul Finanţelor a plătit un randament situat la 255 puncte de bază peste mid-swaps, mai scăzut faţă de nivelul indicativ de 260 de puncte. Factorul mai puţin pozitiv se referă la prima plătită de statul român, care s-a ridicat la 20 de puncte de bază peste nivelul CDS", apreciază analiştii ING Bank.