Patru superfonduri au strâns 1 miliard de euro de la investitori

Autor: Roxana Daniela Pricop 13.06.2011

Fondul BCR Obligaţiuni este ultimul intrat în liga celor mai mari fonduri mutuale, denumite şi superfonduri, cu active de peste un miliard de lei, condusă de două fonduri monetare BCR Monetar şi Raiffeisen Ron Plus. La un pas de primul miliard de lei în active este şi fondul monetar denominat în euro Raiffeisen Euro Plus.

Fondul mutual cu active de un miliard de lei era doar un vis frumos pentru administratori în urmă cu patru ani, când întreaga averea pe care aceştia o gestionau, provenind de la un număr de peste 40 de fonduri mutuale, nu depăşea un miliard de lei.

Astăzi însă, trei sunt fondurile mutuale care au strâns de la investitori peste un miliard de lei graţie marketingului agresiv făcut de bănci, sumelor record atrase de la investitori, dar şi dobânzilor ridicate la depozite din anii trecuţi.

Cele trei superfonduri sunt BCR Monetar, administrat de societatea Erste Asset Management, cu active de 1,498 miliarde de lei, Raiffeisen Ron Plus, gestionat de Raiffeisen Asset Management, cu o avere de 1,410 miliarde de lei şi BCR Obligaţiuni, administrat de Erste AM, cu active ce au depăşit recent pragul de un miliard de lei. Astfel, cele mai mari trei fonduri mutuale din România au strâns împreună active nete totale de aproape 4 mld. lei (956 mil. euro). Cele trei superfonduri concentrează 60% din activele totale de 6,6 mld. lei ale industriei de fonduri mutuale.

Un al patrulea fond, Raiffeisen Euro Plus, cu active nete de 924,4 mil. lei, este la doar câteva milioane distanţă de a deveni al patrulea superfond de pe piaţa locală.
La finele lui 2009 şi în primele luni din 2010, BCR Monetar şi Raiffeisen Ron Plus strângeau câte 100 de milioane de lei în fiecare lună de la investitori, în timp ce pe finalul lui 2010 şi în primele luni ale 2011 fondurile denominate în euro precum Raiffeisen Euro Plus au atras cei mai mulţi bani de la investitori.

Fondurile monetare şi de obligaţiuni, considerate instrumente conservatoare de investiţii, domină clasamentul celor mai mari zece fonduri de pe piaţa locală, unde doar două fonduri cu expunere pe acţiuni reuşesc să se califice. Mai mult, diferenţa de active dintre primele şi ultimele locuri din clasament este uriaşă: primul loc are active de aproape 1,5 mld. lei, iar fondul de pe locul al zecelea are active de 50,7 mil. lei.

Astăzi un fond de acţiuni cu active de un miliard de lei este doar un vis frumos pentru administratori, pentru că bursa de la Bucureşti oferă puţine oportunităţi de investiţii şi o lichiditate redusă, iar orice achiziţie sau vânzare de acţiuni derulată de un superfond de acţiuni ar influenţa puternic cotaţiile acţiunilor. Azi, cel mai mare fond de acţiuni este BT Maxim, administrat de BT Asset Management, cu active de 64 mil. lei. Acelaşi fond era la finele lui 2007, cu câteva luni înaintea declanşării crizei, cel mai mare fond mutual, cu o avere de 91,2 mil. lei, alte fonduri de acţiuni completând atunci clasamentul celor mai mari fonduri. În 2007, cele mai mari trei fonduri concentrau 27% din activele de 954 mil. lei ale pieţei şi nu 60%, cum se întâmplă în prezent.

Pentru fondurile monetare, dimensiunea activelor este extrem de importantă, având în vedere că cu cât activele sunt mai mari, cu atât fondurile pot negocia dobânzi mai ridicate pentru plasamentele pe care le fac în depozite. În plus, pot participa la emisiunile de titluri derulate de statul român sau de băncile străine de investiţii. Dezavantajele sunt legate în principal de faptul că activele mari pot dilua performanţa fondului şi îl fac să reacţioneze mai greu la schimbările din piaţă. În plus, atunci când au loc intrări mari de capital într-un fond mutual, administratorul este forţat să facă plasamente imediate chiar dacă acestea nu sunt neapărat şi oportunităţi de investiţii.