BNR: Nu credem că actualul curs al leului este supraevaluat

BNR nu anticipează presiuni majore asupra cursului de schimb determinate de retrogradarea ratingului Greciei, însă consideră că riscul de contagiune rămâne "preocupant", fiind posibil ca situaţia economiilor de la periferia zonei euro să determine o încetinire uşoară a creşterii PIB, spune Cristian Popa, viceguvernatorul băncii centrale, responsabilul de politica monetară.

De asemenea, el spune că probabilitatea revenirii recesiunii în România este "nesemnificativă". "Am auzit aprecieri legate de nivelul supraevaluat al leului. Nu cred că este vorba de aşa ceva. Avem cel puţin patru bănci de investiţii în ale căror estimări România se află printre 40 ţări emergente, unde cursul este cel mai apropiat de fair value (valoarea corectă), dacă ne uităm la ultimii cinci ani de zile. A calcula un curs de echilibru este foarte complicat şi atunci când economia funcţionează liniar", a menţionat Popa. Asociaţia Oamenilor de Afaceri crede că un nivel al cursului de 4,7 lei pentru un euro ar fi mai aproape de realitatea economică şi i-ar sprijini pe exportatori. De partea cealaltă, BNR mizează mai mult pe estimările băncilor străine de investiţii, care cred că valoarea reală a cursului în acest moment este cuprinsă între 4-4,1 lei/euro. De la începutul anului cursul s-a mişcat între 4,08 şi 4,28 lei/euro cu o tendinţă de apreciere a leului. Totuşi, această apreciere, care de la începutul anului este de 3%, începe să erodeze câştigurile exportatorilor, segmentul care a susţinut economia în criză. Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor (ANEIR), spune că ei nu au cerut o depreciere a leului pentru a ajuta exportatorii, ci o stabilitate a cursului. Popa a afirmat că banca centrală vrea să evite o volatilitate foarte mare a cursului. "Vom avea întotdeauna un curs pe care piaţa îl va dicta. Adevărul îl dă piaţa. Banca centrală vrea să evite o volatilitate excesivă. Nu vorbim de un nivel de curs pe care îl preferăm sau nu. Nu ne referim niciodată la niveluri de curs sau la intervale de curs, ci la nevoia de a evita această volatilitate. O volatilitate excesivă nu face bine economiei şi poate să afecteze anticipaţiile." Reverindu-se la ecoluţia economiei, Popa a spus că probabilitatea revenirii recesiunii nu este semnificativă. În ciuda ajutorului financiar major de la FMI, Comisia Europeană şi alţi finanţatori internaţionali, de aproximativ 20 mld. euro, economia românească nu reuşeşte să-şi revină semnificativ, ceea ce pune mari probleme atât sectorului privat, cât şi celui bugetar. Creşterea economică din trim. IV 2010 şi trim. I 2011 este destul de anemică, ceea ce face ca toate speranţele pentru acest an de a avea un plus total de 1,5% să se îndrepte spre trim. III şi IV, în condiţiile în care aşteptările pentru trim. II sunt destul de rezervate. "Balanţa riscurilor este relativ simetrică. Evoluţia economiei poate să fie mai bună sau mai rea. Vedem pe tot anul o creştere economică de aproximativ 1,5%. Este posibil ca agravarea temerilor legate de evoluţia economiilor de la periferia zonei euro să aibă efecte negative asupra încrederii şi fluxurilor de capital", a menţionat Popa. El a susţinut că este posibilă revenirea creditării în teritoriul pozitiv, pe fondul creşterii cererii de la companii şi persoanele fizice cu bonitate. Dincolo de lipsa unei creşteri economice sustenabile, principala problemă macroeconomică este inflaţia mare, care s-a datorat în cea mai mare parte creşterii TVA de anul trecut, ceea ce a atras majorarea preţurilor. În ciuda politicii monetare destul de restrictive a BNR, cu păstrarea dobânzii-cheie la lei la 6,25% de mai bine de un an, presiunile inflaţioniste nu au scăzut. Creşterea preţului la alimente a lovit puternic în inflaţie. După majorarea TVA, inflaţia anuală a sărit de la 5% la 8%, peste aşteptări. BNR se aşteaptă să coboare spre 5% în a doua parte a anului. "Inflaţia este o boală extrem de perfidă. Este o boală de care scapi foarte greu. Poate să ducă şi la obişnuinţă. O societate obişnuită cu inflaţia se debarasează foarte greu (de aceasta - n. red.)", a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, care de 21 de ani, de când se află în fruntea BNR, se luptă cu inflaţia.