Timpul se scurge prea repede pentru Grecia, care cere iar ajutor

Miniştrii de finanţe din zona euro nu s-au înţeles cu privire la modul în care să salveze din nou Grecia după o întâlnire de urgenţă la Bruxelles, ceea ce duce Atena cu un pas mai aproape de default pentru că dacă nu demonstrează că are asigurată finanţarea pentru următoarele 12 luni ar putea să nu primească luna aceasta banii de la FMI.

Şefii finanţelor s-au întâlnit pentru a pune capăt divergenţelor cu privire la modul în care trebuie implicat sectorul privat în cel de-al doilea bail-out al Greciei. Într-o tabără se află Germania, care vrea majorarea obligatorie cu şapte ani a scadenţei obligaţiunilor greceşti, iar în cealaltă BCE şi Franţa, care cer ca orice implicare a sectorului privat să se facă pe bază de voluntariat.


Se mai întâlnesc o dată

Singurul rezultat concret al întâlnirii a fost stabilirea unei noi întâlniri pe 19 iunie, cu o zi mai devreme decât era prevăzut, scrie Bloomberg. Sunt şanse mari ca nici atunci să nu se ajungă la un numitor comun, iar discuţiile ar putea continua până în iulie, a declarat ministrul de finaţe luxemburghez Luc Frieden. "Nu ştiu dacă vom reuşi să stabilim un nou program pentru Grecia. Cel mai probabil nu", a spus şi omologul său ceh Ivan Miclos.

Totuşi, miniştrii au asigurat că vor face astfel încât Grecia să nu se confrunte cu o criză de lichiditate în iulie. Statul elen ar trebui să primească până la finele lunii iunie o tranşă de 12 miliarde de euro din pachetul de salvare de 110 miliarde de euro stabilit anul trecut, însă regulile FMI nu permit eliberarea banilor dacă statul nu dovedeşte că îşi poate acoperi necesarul de finanţare în următoarele 12 luni, potrivit The Wall Street Journal.

Când Grecia a negociat primul pachet de asistenţă, UE şi FMI mizau că statul va putea accesa credite pe termen lung de la investitori privaţi în 2012. Randamentele obligaţiunilor elene au atins însă niveluri extrem de mari, ceea ce însemnă că statul nu se poate împrumuta de pe pieţe. Fără ajutor extern, Grecia se va confrunta începând cu anul viitor cu deficienţe de finanţare uriaşe.


Nemţii vin cu propuneri concrete

Referitor la conţinutul noului pachet de salvare, Germania a propus extinderea termenelor de scadenţă ale obligaţiunilor guvernului elen cu şapte ani, măsură despre care agenţiile de evaluare financiară au spus că va fi considerată drept default, iar preşedintele BCE a caracterizat-o ca fiind "o greşeală uriaşă". Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat că trebuie insistat pe includerea participării sectorului privat în salvarea Greciei. Unii miniştri de finanţe susţin că orice decizie ar fi luată va trebui aprobată de BCE. Ministrul francez al finanţelor Christine Lagarde a exclus orice măsură care ar declanşa un eveniment de credit.

În tabăra BCE, Mario Draghi, viitorul şef al insti­tuţiei, a declarat că planul pentru Grecia nu trebuie să includă vreun element obligatoriu pentru investitorii privaţi, dar a subliniat că o propunere de genul Ini­ţia­tivei Viena, care a implicat menţinerea expunerilor băn­cilor faţă de mai multe state est-europene în tim­pul crizei financiare, ar putea primi aprobarea băncii.

Miniştrii de finanţe au avertizat că un plan inspirat de Germania ar putea forţa guvernele zonei euro să scoată din buzunar 20 mld. euro pentru a preveni pră­buşirea sistemului bancar al regiunii, cu aceste fonduri ur­mând a fi recapitalizate băncile elene şi asigurate lichidităţi de urgenţă pentru acestea, scrie Financial Times. În ciuda măsurilor de austeritate adoptate la cererea UE şi FMI, Grecia nu reuşeşte să res­­pecte angajamentele fiscale pe care şi le-a asumat. De­ficitul bugetar a crescut cu aproape 13% în primele cinci luni, de la 9,1 mld. euro în ianuarie-mai 2010 la 10,3 mld. euro. Atena ţintea un deficit de 9,07 mld. euro.


Efectele unui default al Greciei pot fi controlate

Efectele unui eventual default al Greciei ar putea fi controlate dacă liderii europeni convin ca restructurarea datoriilor să se facă în mod ordonat, a declarat fostul economist-şef al FMI Raghuram Rajan, citat de agenţia de presă Thomson Reuters.

"Un avantaj al acestui proces îndelungat de ieşire din criză este acela că multe entităţi din sectorul privat şi-au redus expunerea la Grecia. Astfel, gradul de expunere al băncilor europene este mai limitat decât era acum un an sau chiar acum şase luni, iar astfel costul unui default al Greciei şi restructurării datoriilor poate fi absorbit de sectorul bancar", a spus Rajan. Recent, preşedintele Bundesbank Jens Weidmann a declarat că moneda unică europeană poate supravieţui unei eventuale intrări a Greciei în incapacitate de plată.


Soros: Politicienii europeni câştigă doar timp

Miliardarul american George Soros a criticat autorităţile europene, considerând că acestea nu au adus soluţii pentru depăşirea crizei datoriilor de pe continent. Criticile vin în condiţiile în care randamentele obligaţiunilor greceşti pe zece ani au atins niveluri record de 17,8% pe an. Soros apreciază că oficialii europeni nu fac decât să "câştige timp" şi nu rezolvă problemele, scrie The Telegraph.

"Este un lucru normal ca autorităţile să facă astfel, dar în acest caz mi-e teamă că fac o greşeală", a afirmat investitorul. Pieţele financiare se confruntă cu noi turbulenţe, după ce Grecia a primit de la agenţia de evaluare financiară S&P cel mai scăzut rating acordat vreunei ţări, CCC. Mulţi investitori anticipează că statul elen va intra necontrolat în incapacitate de plată.