Georgescu, BNR: Avem plan de reacţie şi monitorizăm atent băncile greceşti

BNR a luat măsuri preventive de monitorizare atentă a băncilor româneşti cu capital grecesc, inclusiv prin solicitarea unor raportări săptămânale, iar rezultatele raportărilor au arătat că aceste bănci sunt solide din punct de vedere financiar, a declarat Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR şi responsabil cu politica bancară.

El are în responsabilitate supravegherea sistemului bancar şi a explicat că BNR a pregătit un plan de "reacţie" ce include măsuri care în conformitate cu legislaţia românească vor fi aplicate gradual, într-un dozaj adecvat, în funcţie de situaţia concretă a fiecărei bănci cu capital grecesc din România.

"Băncile din România care au ca acţionari băncile greceşti sunt subiect de drept românesc. Ele sunt organizate, reglementate şi supravegheate în concordanţă cu legislaţia românească. Avem toate scenariile de risc transpuse într-un program de reacţie, care va fi aplicat în funcţie de evoluţiile concrete. Există măsuri de reacţie pentru toate ipostazele. Cred că este mai înţelept şi mai raţional să aşteptăm să vedem cum evoluează lucrurile. Poate nu este atât de negativ cum spun unii. Poate există şi alte interese în spatele unor analize."

Sub povara unor datorii imense, Grecia trece prin cele mai grele momente din istoria ei economică şi o întreagă Europă încearcă să o salveze "de la faliment".

Georgescu a afirmat că BNR, ca autoritate de reglementare şi supraveghere, nu are obligaţia să acţioneze preventiv în ceea ce priveşte calitatea de acţionar semnificativ a băncilor-mamă greceşti la subsidiarele din România. Astfel, vor fi luate măsuri doar atunci când una dintre aceste bănci greceşti se va dovedi incapabilă să susţină financiar o subsidiară din România, ceea ce nu este cazul în prezent după cum a dat asigurări prim-viceguvernatorul BNR, amintind că băncile greceşti au fost foarte prompte atunci când a fost cazul să susţină subsidiarele locale.

Poziţia de lichiditate a băncilor greceşti este "confortabilă", iar faptul că acestea deţin un portofoliu substanţial de titluri de stat le dă posibilitatea să acceseze fonduri de la BNR prin instrumentele cunoscute.

"Am luat toate măsurile pentru a putea reacţiona şi a minimiza costurile în cazul unei situaţii mai puţin favorabile în România."

În ceea ce priveşte eventuale retrageri de depozite de la băncile greceşti, Georgescu a spus că nu sunt oportune şi explicat că băncile din România sunt monitorizate, iar monitorizarea arată că au suficientă lichiditate, inclusiv titluri de stat, care pot fi transformate rapid în disponibilităţi băneşti.

Isărescu: Nu mai există câmp de expansiune pentru creditarea populaţiei

Băncile trebuie să acorde o importanţă mai mare creditării companiilor, având în vedere că nu mai există spaţiu de expansiune rapidă pentru creditarea populaţiei, ritmurile posibile fiind de 3-5%, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

"Este clar că domeniul ăsta a ajuns la o saturare (creditul de retail - n.red.). Cum să stimulezi consumul când necazul în care am ajuns a fost cauzat chiar de expansiunea consumului. Toate datele arată, în privinţa gradului de îndatorare a populaţiei bancabile, că nu mai există câmp de expansiune rapidă. Există doar câmp de replacement, undeva pe la 3-5%. Nu o să mai vedem ritmuri de 50-60%".

El a susţinut că în România există un dez­echilibru, având în vedere că segmentul de creditare a companiilor a rămas în urmă în cazul unor bănci şi există, în unele situaţii, probleme legate de citirea bilanţurilor de companie.

"Ţara asta a avut bancheri care au ştiut să finanţeze comerţul, un business, o activitate bancară. Trebuie început de jos, de la contabilitate, să citească omul un bilanţ, să ştie indicatorii, altfel discutăm degeaba", a afirmat guvernatorul, care în ultimii ani şi-a dezvoltat şi un business propriu, cu vin.

El a amintit că unele bănci au dificultăţi cu reţeaua supradimensionată, nepregătită pentru altceva decât pentru credite de retail.

Referitor la remuneraţia personalului din bănci, Isărescu a atras atenţia că, urmărind doar câştigul pe termen scurt, mulţi bancheri au subevaluat riscurile la care s-au expus pe termen mai îndelungat.

Este bine că s-au privatizat băncile, dar creditul în valută nu este atât de bun

Privatizarea băncilor a fost benefică, însă creditul în valută nu este atât de bun, Banca Centrala Europeană lansând acum recomandări de stopare a creditului în valută. "În ceea ce priveşte capitalul băncilor, este foarte bine că s-au privatizat băncile, dar a apărut un produs secundar, respectiv creditul în valută, care nu este atât de bun. Dacă ne uităm cu 3-4 ani în urmă nu prea îndrăzneai să spui ceva despre creditul în valuta, că erai pus la zid. Acum BCE ne dă recomandări şi ştiţi cum vine cu recomandările astea, cum să stopăm expansiunea periculoasă a creditului în valută", a afirmat Isărescu.