Topul băncilor elene cu cele mai mari investiţii în imobiliarele româneşti

Autor: Cristi Moga 16.06.2011

Având în vedere situaţia din Grecia, BNR monitorizează atent băncile româneşti cu capital grecesc.



Băncile greceşti de pe piaţa locală - Banc­post, Alpha, Piraeus şi Banca Românească - au pompat în ultimii cinci ani cel puţin un miliard de euro într-o serie din cele mai mari proiecte imobiliare pe piaţa locală, alături de UniCredit grecii fiind cei mai mari finanţatori din real estate.

La nivel local băncile elene au acordat credite totale de circa 13 miliarde de euro, atât prin sucursalele locale, cât şi prin băncile-mamă, în timp ce depozitele atrase se ridică la doar 6 miliarde de euro.

Astfel, se poate spune că grecii au fost contribuitor net la finanţarea economiei româneşti, în care piaţa imobiliară a atras unele dintre cele mai mari investiţii pe parcursul ultimului deceniu. Printre proiectele care au fost făcute şi cu ajutorul creditelor furnizate de băncile greceşti se numără mallurile Băneasa Shopping City şi Liberty Center din Bucureşti, clădiri de birouri precum Euro Tower (în care Banca Românească a anunţat recent că îşi va muta sediul) sau Cubic Center, precum şi o serie dintre cele mai mari ansambluri de locuinţe, ca Asmita Gardens, Doamna Ghica Plaza sau Stejarii.

Doar în 19 dintre cele mai mari proiecte imobiliare în care au fost implicate băncile greceşti valoarea cumulată a finanţărilor bancare s-a ridicat la aproape un miliard de euro, potrivit unui calcul al ZF.

"Băncile greceşti finanţează în mod tradiţional piaţa imo­biliară, fiind un business uşor de înţeles. Pe plan local au abordat masiv două seg­mente: clienţii greci şi dezvoltatorii imo­biliari, unde au fost foarte competitivi ca preţ şi nu au permis altor bănci să crească", comentează Andrei Diaconescu, managing partner în cadrul casei de investiţii Capital Partners.

Rezultatele financiare ale proiectelor imobiliare finanţate de băncile elene sunt diferite: sunt proiecte de locuinţe în care există sute de apartamente nevândute, clădiri de birouri cu etaje goale sau centre comerciale cu zeci de spaţii neocupate, dar şi proiecte închiriate aproape integral şi care obţin randamente ridicate, precum turnurile City Gate din Piaţa Presei sau proiectul Băneasa dezvoltat de Gabriel Popoviciu.

Cel mai recent credit imobiliar important acordat de băncile elene a fost semnat anul trecut, când Alpha Bank şi Eurobank, în consorţiu cu Bank of Cyprus, au acordat un credit de refinanţare de 80 mil. euro pentru turnurile City Gate. În condiţiile în care ratingul dat de către agenţia Standard & Poor's acestor bănci este CCC, cu perspectivă negativă, mai poate spera piaţa imobiliară locală că poate reveni pe creştere şi cu ajutorul băncilor elene?

"Mi-este greu să cred. În piaţa imobiliară oricum nivelul de neîncredere este ridicat şi finanţările puţine. În mod evident, până când situaţia Greciei nu se va clarifica, nu vom putea vorbi de finanţare imobiliară din partea băn­cilor greceşti. Nu aş dori totuşi să generalizez", mai spune Diaconescu, referindu-se la o serie de investitori eleni care au o relaţie specială cu instituţiile finanţatoare din Grecia şi care, în cazuri excepţionale, ar putea fi creditaţi în continuare.

În materie de imobiliare pe plan local grecii nu au finanţat doar investitorii din ţara de origine, pe lista debitorilor aflându-se inclusiv importanţi oameni de afaceri locali, ca Gabriel Popoviciu (mallul şi birourile din Băneasa), Dinu Patriciu (clădirea de birouri Cubic Center) sau Iulian Dascălu (Iulius Mall Suceava).

Leul pierde într-o zi 1% în faţa euro

Giganţi mondiali precum Barclays, JP Morgan sau BNP Paribas, care au cumpărat lei în ultimele luni când cursul era mai jos, s-au fript după ce au aşteptat în zadar ca BNR să intervină pe piaţă şi să oprească ascensiunea euro peste pragul de 4,2 lei, antrenată de retragerea investitorilor de pe pieţele din regiune. BNR a rămas însă pe margine, iar în final au fost nevoiţi să cumpere valută şi să închidă poziţiile în pierdere. Cumpărările mari de valută au împins cotaţiile rapid în sus. Fără vânzători de valută în piaţă, leul a pierdut peste 1% pe piaţa valutară interbancară în şedinţa de ieri, cotaţiile urcând de la 4,1850 la 4,2350 lei pentru un euro, cel mai înalt nivel atins din februarie. "Nu ne aşteptam ca BNR să nu intervină. Probabil acum se bucură că i-a forţat să îşi închidă poziţiile pe cei care mizaseră pe aprecierea leului", a spus un dealer. Din primăvară, marile bănci de investiţii străine îşi sfătuiseră clienţii să parieze pe aprecierea leului şi să cumpere titluri de stat. Dealerii spun că străinii au poziţii de circa un miliard de euro în România.