Gheţea: Limitarea creditului în valută nu trebuie făcută prin măsuri administrative

Limitarea creditului în valută nu trebuie făcută prin măsuri administrative, fiind nevoie ca piaţa să fie lăsată să funcţioneze liber, iar băncile să-şi asume deciziile pe care le iau, a declarat vineri preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea.

"Părerea mea este că limitarea creditului în valută, dacă ar trebui făcută, nu trebuie să o facem prin măsuri administrative. Trebuie să lăsăm piaţa să funcţioneze corect", a spus Gheţea, întrebat cum comentează prevederile unui proiect de regulament al BNR.

Gheţea a arătat că împrumuturile în valută sunt recomandate persoanelor care au o acoperire a veniturilor tot în valută.

El a adăugat că speră ca până la finele anului creditul de consum să urce cu 4-5%, în condiţiile în care criza economică este aproape de final.

"Mă bazez pe dorinţa oamenilor să ducă o viaţă mai bună, de a avea o casă mai bună, de a avea o maşină sau o vacanţă mai bună. Toate aceste lucruri au fost înfrânate în timpul crizei, iar acum criza este pe sfârşite", a mai spus Gheţea.

El a menţionat că, neavând cunoştinţă de respectivul proiect de regulament, nu vorbeşte în calitate de preşedinte al CEC Bank sau al ARB.

Potrivit unui proiect de regulament elaborat de BNR, creditele de consum ar putea avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la împrumuturile imobiliare în euro avansul va fi de cel puţin 30%.

Astfel, banca centrală are în vedere limitarea maturităţilor la creditele de consum la cel mult cinci ani, faţă de 20 de ani perioada maximă practicată în prezent pe piaţa bancară pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă.

BNR doreşte să delimiteze clar aria de definire a crediteolor imobiliare, care va cuprinde finanţările pentru care se constituie garanţie imobiliară şi sunt destinate exclusiv cumpărării unui imobil (casă/teren), construirii unui imobil, sau amenajării/extinderii unei locuinţe.

Creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum.

În cazul creditelor de consum pentru cumpărarea de bunuri, clientul trebuie să dispună de un avans de 20% din valoarea bunului achiziţionat şi o garqanţie reală (în general ipotecară) sau personală (de exemplu poliţă de asigurare) de 133% din suma împrumutată.

De asemenea, în cazul creditelor de consum cu alte destinaţii, debitorul persoană fizică va prezenta o garanţie reală sau personală de 133% din valoarea împrumutului.

Pentru creditele imobiliare, debitorul va deţine un avns de cel puţin 20% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30% pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în alte devize străine.

Băncile vor fi obligate, ca şi până în prezent, să elaboreze scenarii de risc astfel încât gradul de îndatorare să nu depăşească pe întreaga perioadă până la scadenţă nivelul maxim stabilit de normele proprii de finanţare.

Pentru fundamentarea nivelului îndatorării, băncile vor face simulări pe baza celei mai mari rate de dobândă practicate pentru accel tip de credit în perioada martie 2007 - martie 2011.

De asemenea, la creditele în valută se va calcula gradul de îndatorare în funcţie de cea mai amplă depreciere din perioada de referinţă.

La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat într-un interviu acordat MEDIAFAX că banca centrală pregăteşte măsuri speciale, cel mai probabil prudenţiale, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, în linie cu tendinţa de reglementare existentă la nivel european.

De altfel, în perioada de explozie a creditului în valută din 2005 - 2008, BNR a avut mai multe reglementări prin care a încercat temperarea finanţărilor în devize străine.

La finele lunii aprilie, creditele în valută acordate de bănci însumau echivalentul a 128 de miliarde lei, cu 64% mai mult decât soldul împrumuturilor în lei, care se cifra la 78,23 miliarde lei.

Cu toate acestea, restanţele la creditele în valută sunt aproape similare cu nivelul restanţelor la finanţările în lei, respectiv 9,6 faţă de 8,4miliarde lei.

Împrumuturile în valută acordate populaţiei totalizează 63 de miliarde lei, din care 35 de miliarde lei reprezintă credit de consum şi 26 de miliarde lei credite imobiliare.

Structura finanţărilor în lei acordate populaţiei este dominată de creditele de consum, care însumează aproape 26 de miliarde lei dintr-un total de 35 de miliarde lei.