Clienţii „răsfăţaţi“ în trecut cu rate de 80% din salariu au ajuns coşmarul bancherilor

Clienţii cu venituri mari, curtaţi de bancheri în anii de boom cu credite de valoare mare în valută şi rate care ajungeau până la trei sferturi din salariu, ajung acum să le dea cele mai mari dureri de cap, pentru că presiunea deprecierii leului - în special în faţa francului elveţian - îi sufocă şi aceştia fac faţă tot mai greu cu plăţile.

"Cauza acestei situaţii este reprezentată de ratele de îndatorare foarte mari la valută. Clienţii cu credite în valută erau plasaţi de către bănci pe un palier superior din punctul de vedere al eligibilităţii şi aveau rate lunare care ajungeau la 70-80% din venituri, astfel au resimţit mult mai acut criza. În schimb, gradul de îndatorare al clienţilor cu credite în lei se situează undeva la 20-30%", explică Valentin Lazea, economistul-şef al BNR.

Restanţele acumulate de populaţie la plata creditelor în valută au urcat la echi­va­lentul a 3,3 miliarde lei (800 mil. euro) la sfârşitul lunii aprilie, înregistrând un salt de 90% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, po­trivit datelor BNR.

Aprecierea francului, care a depăşit săptămâna trecută în premieră pragul de 3,5 lei, este resimţită tot mai acut de aceşti clienţi, având în vedere că nivelul de acum al monedei elveţiene este cu 50% mai mare decât în 2007-2008, perioada de vârf a creditării. Astfel, un client cu o rată de 700 de franci plătea în iunie 2008 circa 1.600 de lei pe lună la bancă, dar în prezent a ajuns la o rată lunară de peste 2.400 de lei.

Valoarea ratelor neplătite la timp de către clienţii individuali la creditele în lei a crescut în intervalul aprilie 2010-aprilie 2011 cu "numai" 30%, ajungând la 2,95 mld. lei.

Per total, restanţele acumulate de popula­ţie la plata ratelor lunare au înregistrat un salt de 5% în aprilie, trecând în premieră de pragul de 6 mld. lei (circa 1,4 mld. euro). Avan­sul din aprilie a fost cel mai mare înre­gis­trat într-un interval de o jumătate de an şi a venit după o creştere marginală în luna an­te­rioară, care indica o relativă stabilizare a por­tofoliilor de credite.

Chiar dacă restanţele la valută au avut cel mai rapid ritm de creştere în ultimul an, pon­de­rea acestora în totalul împrumuturilor rămâne mai scăzută comparativ cu ponderea res­tanţelor la lei. Astfel, întârzierile la plata cre­ditelor în valută reprezintă 5,2% din sol­dul total, în timp ce la lei ponderea restan­ţelor este de circa 8%. Această diferenţă este ex­plicată de faptul că în cea mai mare parte cre­ditele în lei au fost acordate fără garanţii imo­biliare, iar clienţii au încetat plăţile de îndată ce s-au confruntat cu probleme finan­ciare, lucru reflectat şi de creşterea mai acce­lerată a restanţelor la lei la începutul crizei. În plus, creditele de consum au fost şi principala ţintă a fraudelor, în condiţiile în care au fost acor­date după cri­terii mai re­la­xate.

După creşterea rapidă a întârzierilor la plata creditelor de consum la începutul crizei, acestea şi-au stabilizat ritmul de creştere şi în prezent împrumuturile garantate sunt cele care dau cea mai mare bătaie de cap bancherilor, susţine Lazea. "Creditele garan­ta­te performează acum mai prost decât cele ne­garantate deoarece o mare parte s-au dat în valută, inclusiv în franci elveţieni. Aprecierea masivă a francului din ultimii doi ani a făcut să ajungem la acest paradox."

Restanţele la creditele în franci el­veţieni s-au majorat de trei ori în ultimul an şi au ajuns la echivalentul a 960 mil. lei (235 mil. euro) la sfâr­şi­tul lunii aprilie.

Valoarea creditelor acordate în franci elveţieni reprezintă peste 4% din to­talul creditelor acordate de băncile lo­cale, respectiv echivalentul a 2,5 mld. euro, mulţi clienţi preferând să se împrumute în franci elveţieni pentru a achiziţiona o lo­cuinţă datorită dobânzilor foarte mici afişate.

BNR nu publică date privind volu­mul restanţelor pe tipuri de credite - ga­ran­tate sau nega­rantate -, dar creşterea întâr­zierilor la plata împrumuturilor cu ipotecă este reflectată de creşterea cu 60% în ultimul an a valorii restanţei medii. Astfel, la sfâr­şitul lunii aprilie restanţa medie ajungea la circa 6.000 de lei, faţă de 3.700 de lei în aceeaşi lună din 2010. Şi portofoliile de cre­dite acordate întreprinderilor mici şi mijlocii continuă să se deterioreze, fenomenul fiind mai accentuat în cazul microîntreprinderilor, mai spune economistul-şef al BNR.