Cinci prevederi din revizuirea Constituţiei au fost respinse. Care au fost argumentele?

Cinci prevederi din cele 61 de propuneri de revizuire a Constituţiei înaintate de către preşedintele Traian Băsescu au fost respinse la finalul săptămânii trecute de Curtea Constituţională, restul fiind în conformitate cu prevederile Constituţiei.

Potrivit unui comunicat transmis de către Curtea Constituţională, eliminarea tezei a doua a articolului 44 alineatul 8 din Constituţie, potrivit căreia "caracterul licit al dobândirii se prezumă", este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanţii a dreptului de proprietate, încălcându-se astfel articolul 152, alineatul 2 din Constituţie. Această propunere de modificare a fost de altfel şi una dintre cele mai comentate pe plan local. Potrivit textului Constituţiei, alineatul 8 al articolului 44 are următorul conţinut: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă."

Practic prin eliminerea celei de-a doua părţi a acestui alineat Curtea a considerat că are loc o suprimare a drepturilor şi a libertăţii fundamentale ale cetăţenilor, nicio revizuire a Constituţiei nefiind posibilă în acest context.

"Deciziile CC se respectă. Ele trebuie să fie puse în aplicare pentru că sunt general obligatorii şi produc efecte pentru viitor", a spus la finalul săptămânii trecute premierul Emil Boc, citat de Mediafax.

Pe de altă parte însă, cu excepţia celor 5 modificări propuse care sunt neconstituţionale conform Curţii Constituţionale, restul prevederilor nu contravin dispoziţiilor constituţionale. În ceea ce priveşte prevederile Constituţiei care fac referire la secţiunea de Economie şi finanţele publice, Constituţia având 7 articole pe acest domeniu, apar anumite modificări.

Astfel, proiectul de buget de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat va fi elaborat de guvern şi transmis instituţiilor UE după informarea Parlamentului. În actuala formă a Constituţiei nu este prevăzută realaţia cu UE. Totodată, se are în vedere introducerea unui nou articol în care deficitul bugetar ar urma să fie limitat prin Constituţie la 3% din PIB, iar datoria publică la 60% din PIB. Acestea sunt, de altfel, două din criteriile de la Maastricht impuse membrilor eurozonei. Economiştii sunt de părere că astfel de măsuri ar fi un pas important în asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice, însă trebuie prevăzute şi măsuri de ajustare în cazul în care aceste limite nu pot fi atinse.

Tot o completare a Constituţiei prevede faptul că împrumuturile externe care ar urma să fie contractate de acum înainte ar trebui să fie dedicate numai domeniului investiţiilor.