BNR pregăteşte noi frâne pentru creditul de retail, aflat în scădere de doi ani
Banca Naţională pregăteşte un nou set de restricţii pentru creditul de retail, care ar putea include limitarea creditelor pentru consum la cel mult cinci ani şi cerinţe de avans de 30% pentru finanţările ipotecare în euro, potrivit unui proiect de regulament obţinut de Mediafax. Proiectul nu a apărut încă pe site-ul BNR.
Intenţia băncii centrale de a introduce noi reglementări vine în contextul în care creditul pentru populaţie se află în scădere de doi ani. În octombrie 2008, când criza financiară a lovit în plin România, populaţia avea datorii la bănci de 91 de miliarde de lei (peste 24 mld. euro, la cursul de atunci). În aprilie anul acesta, soldul creditului pentru populaţie era de 89 de miliarde de lei (aproape 22 mld. euro). De vină este chiar creditul de consum, unde bancherii au devenit mult mai restrictivi, iar clienţii mai ezitanţi, astfel că vânzările nu ţin pasul cu rambursările. Valuta are o pondere de aproape 60% în creditele de consum, în timp ce la ipotecare peste 95% din finanţări sunt în devize (euro şi franci elveţieni).
Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), spune că piaţa ar trebui să fie lăsată să funcţioneze liber. "Părerea mea este că limitarea creditului în valută, dacă ar trebui făcută, nu trebuie să o facem prin măsuri administrative. Trebuie să lăsăm piaţa să funcţioneze corect", a spus Gheţea.
BNR "liberalizase" creditul de retail în 2007, odată cu aderarea
la Uniunea Europeană, când piaţa locală a devenit deschisă pentru
băncile străine, care puteau presta direct servicii pentru clienţii
locali. Atunci BNR a relaxat condiţiile privind gradul de
îndatorare (rata lunară la un ipotecar nu putea depăşi 35% din
venitul lunar) şi avans (minimul impus era de 25%). Ulterior gradul
de îndatorare a urcat până la 75% din venituri, iar unele bănci au
obţinut permisiunea de a da finanţări ipotecare cu avans zero.
Măsurile au fost parţial reversate în toamna lui 2008, când BNR a
reacţionat la supraîncălzirea pieţei creditului. Normele mai dure,
care prevedeau inclusiv derularea unor "teste de stres" în cazul
clienţilor cu credite în valută, au intrat însă în vigoare abia în
octombrie 2008, când băncile au sistat din proprie voinţă
creditarea după ce acţionarii lor din străinătate au închis
robinetul finanţărilor ieftine.
Ce prevede noul regulament
Potrivit documentului, BNR doreşte să delimiteze clar aria de definire a creditelor imobiliare, care va cuprinde finanţările pentru care se constituie garanţie imobiliară şi sunt destinate exclusiv cumpărării unui imobil (casă/teren), construirii unui imobil, sau amenajării/extinderii unei locuinţe. Creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum.
În cazul creditelor de consum pentru cumpărarea de bunuri, clientul trebuie să dispună de un avans de 20% din valoarea bunului achiziţionat şi o garanţie reală (în general ipotecară) sau personală (de exemplu, poliţă de asigurare) de 133% din suma împrumutată.
Pentru creditele imobiliare, debitorul va deţine un avans de cel puţin 20% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30% pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în alte devize străine.
Băncile vor fi obligate, ca şi până în prezent, să elaboreze scenarii de risc astfel încât gradul de îndatorare să nu depăşească pe întreaga perioadă până la scadenţă nivelul maxim stabilit de normele proprii de finanţare. Pentru fundamentarea nivelului îndatorării, băncile vor face simulări pe baza celei mai mari rate de dobândă practicate pentru acel tip de credit în perioada martie 2007 - martie 2011. "Nu ştiu dacă va apărea în această formă sau ce va apărea. Nu am cum să ştiu tot ce dezbat zilnic între ei colegii mei din direcţiile de specialitate din Banca Naţională, pentru că lucrează exact pe această situaţie. În permanenţă dezbat cum evoluează sistemul bancar şi ce trebuie adoptat ca să funcţioneze la capacitate maximă", spune Şteţ.
Se scumpesc creditele în valută
Creşterea rapidă a indicatorului pieţei monetare din zona Euro - Euribor - care a urcat la 1,5% pe an pentru scadenţa de trei luni, nivel dublu faţă de cel din vara trecută, aduce după sine şi o scumpire a creditelor în euro pentru clienţii locali. De anul trecut, băncile sunt obligate să lege costul creditelor de un indicator independent sau să ofere o dobândă fixă. În lunile trecute bancherii au încercat să reducă marjele proprii pentru a compensa creşterea Euribor, însă rămâne de văzut cât vor mai fi dispuşi să aplice astfel de măsuri, având în vedere că profitabilitatea rămâne sub presiune.