După vârful de luni, euro a pierdut teren ieri. Leul nu are motive serioase de slăbiciune, spun analiştii

Fluctuaţiile cursului din ultima săptămână, în care leul a pierdut peste 2% în faţa euro, sunt rupte de filmul relativei stabilităţi cu care piaţa, dar şi clienţii cu credite în valută, se obişnuiseră din toamna trecută.

Dealerii au avut ieri o zi de relaş după deprecierea bruscă de luni, leul reuşind să recupereze în continuare teren: cotaţiile au coborât spre de 4,24 lei pentru un euro.

BNR a calculat ieri un curs de 4,2410 lei pentru un euro, cu 2,25 bani sub nivelul precedent. Cursul urcase luni la cel mai înalt nivel atins de la sfârşitul lunii ianuarie, pe fondul unui val de retrageri ale investitorilor străini din regiune, determinate de perpetuarea situaţiei dramatice din Grecia. "Creşterea aversiunii la risc pe pieţele externe provocată de criza datoriei publice din Grecia a avut un impact mai puternic asupra leului decât ne aşteptam iniţial. Având în vedere relativa stabilitate a cursului din perioadele precedente, mişcarea apare ca fiind destul de mare", comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Pe plan local, leul a reuşit să recupereze teren pe fondul unor volume de tranzacţionare reduse.

"Nu a fost interes din partea străinilor pentru întreaga regiune. Volumele au fost foarte mici şi probabil şi BNR a vândut uşor valută pentru a întări leul", a comentat un dealer.

Euro a început şedinţa de tranzacţionare de ieri pe piaţa valutară de la Bucureşti sub pragul de 4,25 lei, sub nivelul închiderii de luni seara. În prima parte a zilei cotaţiile au coborât chiar uşor sub pragul de 4,24, în condiţiile în care investitorii s-au aflat în expectativă, iar dealerii au suspectat şi o intervenţie foarte discretă a BNR. După amiază cotaţiile s-au stabilizat deasupra pragului de 4,24 lei. Investitorii aşteptau ieri un vot crucial în Parlamentul Greciei, unde premierul Papandreou urma să supună unui vot de cenzură o nouă echipă guvernamentală, împreună cu un plan de măsuri adiţionale de reducere a cheltuielilor publice, pentru aducerea deficitului sub control. De acest vot atârnă decizia politicienilor europeni de a elibera cea de-a cincea tranşă, de 12 miliarde de euro, din împrumutul acordat anul trecut împreună cu FMI.

Totodată, creditorii internaţionali trebuie să decidă şi în privinţa acordării unui al doilea pachet de salvare pentru Grecia, care să compenseze imposibilitatea de a accesa pieţele internaţionale de capital.

Atenuarea tensiunilor pe pieţele internaţionale a permis euro să recupereze timid teren în faţa francului elveţian. În condiţiile în care şi la Bucureşti leul s-a întărit în faţa euro, cursul leu/franc elveţian, care este calculat indirect de BNR pe baza celor două cotaţii, a înregistrat o scădere vizibilă. Astfel, francul elveţian a coborât ieri la 3,5066 lei, cu 3,3 bani sub nivelul precedent. Totuşi, francul rămâne peste pragul de 3,5 lei, unde a urcat în premieră săptămâna trecută.

Analiştii rămân totuşi optimişti în privinţa perspectivelor leului pe termen mai lung, în speranţa că problemele din Grecia îşi vor găsi o soluţie.

"În acest moment nu vedem motive pentru a modifica radical viziunea noastră în privinţa leului şi ne menţinem prognoza de curs", spune Dumitru, care anticipează că euro se va afla la 4,15 lei în septembrie.

Şi analiştii grupului italian UniCredit consideră că presiunile de depreciere a leului ar putea fi doar temporare. "Este interesant de subliniat că deşi cursul a sărit brusc, randamentele implicite folosite pentru cursurile forward (la termen) au început să urce abia în ultimele zile. Aceasta sugerează că nivelul lichidită­ţilor în valută în sistemul bancar românesc nu este atât de scăzut, iar valul de cumpărări ar putea fi determinat de mişcări de poziţionare a jucătorilor şi nu de retrageri de fonduri din partea băncilor-mamă", spune Gyula Toth, economist în cadrul grupului UniCredit.