Marii investitori americani în obligaţiuni aşteaptă "falimentul" Greciei

Parlamentul grec a acordat în noaptea de marţi spre miercuri vot de încredere guvernului elen, netezind astfel calea către adoptarea unor noi măsuri de austeritate fără de care Atena nu poate primi de la creditorii externi noi ajutoare financiare, necesare pentru a evita o intrare în incapacitate de plată a datoriilor scadente luna viitoare, scrie Financial Times.

Cu toate acestea, şeful celui mai mare fond de investiţii în obligaţiuni la nivel mondial, PIMCO, apreciază că Grecia, dar şi alte economii europene nu au altă cale pentru a-şi rezolva problemele decât să intre în default.

"Pentru următorii trei ani, vom vedea diferite economii rezolvându-şi problemele. Pentru economiile europene, în special cea elenă, rezolvarea va lua forma intrării în incapacitate de plată", a spus Mohamed El-Erian, directorul general al PIMCO, citat de agenţia de presă Thomson Reuters.

Investitorul nu a indicat la ce alte economii, în afară de cea a Greciei, se referă. El-Erian şi-a mai exprimat anterior părerea că Grecia va intra în incapacitate de plată, apreciind că Europa riscă să arunce miliarde de euro pe fereastră pompând fonduri în economia bolnavă elenă, de teamă că restructurarea datoriilor va lovi băncile europene.

"Nu s-a făcut nimic pentru a stimula creşterea. Niciun indicator privind economia grecească nu a arătat ceva solid", a subliniat El-Erian.

Despre eventualele implicaţii la nivel global ale intrării statului elen în default, şeful PIMCO crede că sunt şanse mici ca acest eveniment să declanşeze o nouă criză financiară.

"Irlanda, Portugalia, Italia şi Spania ar trebui să fie implicate. Dar Grecia, de una singură, este prea mică pentru a avea un impact economic", a spus El-Erian. PIMCO are sub administrare active de 1.300 de miliarde de dolari şi este unul dintre cei mai mari creditori privaţi ai SUA.

La rândul lui, Horacio Valeiras, directorul principal de investiţii al fondului Allianz Global Investors Capital (AGIC), prezice că Irlanda şi Portugalia, de asemenea ţări forţate de criza datoriilor să ceară ajutoare financiare externe, nu au altă cale decât să-şi restructureze datoriile. PIMCO şi AGIC sunt unităţi ale asigurătorului german Allianz.

"Nu investim în Grecia, Irlanda, Spania şi Portugalia", a spus Valeiras, subliniind că un default al Greciei este inevitabil.

Guvernul grec a obţinut încrederea parlamentului cu 155 de voturi fa­vorabile din 300. Toţi parlamentarii opoziţiei prezenţi, 143, au votat împotrivă.

Premierul grec George Papandreou a cerut un vot de încredere pentru a strânge rândurile majorităţii în vederea unui vot, până la 30 iunie, pentru un nou plan de austeritate şi de privatizări crucial supravieţuirii financiare a ţării, de 78 miliarde euro, care include printre altele impunerea unui impozit de criză pe salarii, potrivit Bloomberg.

Votul de încredere dat guvernului grec de parlament vine după ce liderii europeni au dat Greciei un ultimatum de două săptămâni pentru acceptarea unui pachet de austeritate pe cinci ani, în caz contrar Atena neprimind o tranşă de 12 miliarde de euro a programului de ajutor de urgenţă de 110 miliarde de euro stabilit anul trecut de Uniunea Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional. Fără aceste fonduri, Grecia ar rămâne fără bani luna viitoare, iar liderii europeni se tem că defaultul statului elen va trimite unde de şoc în sistemul financiar global. Oficialii europeni lucrează la un al doilea program de salvare pentru Grecia, a cărui valoare este estimată la 120 miliarde euro şi ar asigura statului finanţare până în 2014. Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a declarat recent că UE ar putea ajuta la stimularea economiei greceşti printr-o plată anticipată a unui miliard de euro din fondurile comunitare alocate Atenei printr-un program destinat reducerii decalajelor economice şi sociale din Uniune, potrivit Ekathimerini.

Cinci scenarii ale deznodământului crizei greceşti

• 1. Noile ajutoare au succes

Nervozitatea pieţelor s-ar putea calma dacă UE stabileşte un nou pachet de ajutoare pentru Grecia, de 120 de miliarde de euro, scrie BBC News. Fondurile vor da timp statului elen să restructureze economia, să majoreze veniturile din taxe şi impozite şi, eventual, să revină pe pieţele comerciale de creditare. Noul pachet este necesar deoarece agenţiile de evaluare financiară au retrogradat ratingurile obligaţiunilor suverane greceşti atât de mult încât Atena nu-şi mai permite să împrumute de pe pieţele financiare.

• 2. Guvernul elen se prăbuşeşte

Deşi a trecut de votul de încredere, premierul George Papandreou se chinuie să atragă sprijinul politicienilor şi populaţiei, în condiţiile în care programul său de austeritate l-a făcut nepopular. Papandreou şi-a înlocuit recent ministrul de finanţe în speranţa că va reduce tensiunile din propriul partid, Pasok, de orientare socialistă. În cazul în care tensiunile din partid se amplifică şi Papandreou nu mai beneficiază de spijinul propriilor oameni, iar influenţa opoziţiei creşte, incertitudinile politice vor avea consecinţe grave. UE şi FMI vor îngheţa probabil fondurile, vitale, destinate Greciei.

• 3. O intrare în incapacitate de plată "mai specială"

Dacă Grecia nu-şi va putea onora obligaţiile de plată a datoriilor, Atena va trebui să spună creditorilor că vor primi mai puţini bani decât au dreptul. Acest proces poartă denumirea de restructurare a datoriilor. Pentru ca procesul să funcţioneze, deţinătorii de obligaţiuni va trebui să accepte pierderile - în limbajul pieţelor, "un haircut". Dacă înţelegerile sunt negociate ordonat, soluţia ar putea avea succes, dar ar reduce apetitul investitorilor pentru noi achiziţii de obligaţiuni. O problemă ar fi că dacă agenţiile de rating vor califica restructurarea ca default, costurile finanţării de pe pieţe vor creşte şi pentru alte state cu probleme din zona euro.

• 4. Grecia iese din zona euro, cel puţin pentru o vreme

Apartenenţa la zona euro nu permite Greciei să-şi îmbunătăţească competitivitatea prin devalorizarea monedei naţionale. Unii analişti au propus ideea că Grecia ar putea scăpa de probleme dacă ar părăsi pentru un timp uniunea monetară. Ar fi ca şi cum Atena şi-ar lua "o vacanţă" fără euro, revenind atunci când este mai bine pregătită. În acest scenariu, Grecia va readopta drahma, la cursul de schimb de o drahmă pentru un euro. Moneda naţională va fi apoi depreciată, iar Grecia va adopta din nou euro când cursul va fi de 1,3 drahme pentru un euro. O astfel de măsură va reduce costurile cu munca şi va stimula exporturile, dar va duce la creşterea datoriilor.

• 5. Intrarea în incapacitate de plată

O intrare "brută" a Greciei în incapacitate de plată ar avea consecinţe mai grave decât au avut default-urile Rusiei, din 1998, şi al Argentinei, din 2001, la un loc. Efectele ar fi resimţite în principal de economiile majore ale Europei, care sunt şi creditori importanţi ai statului elen. Băncile germane şi franceze, pentru că deţin circa 70% din datoria elenă, vor fi lovite dur. Va avea de suferit şi credibilitatea BCE, cu implicaţii negative pentru investiţiile străine din zona euro. Un default ar putea duce la faliment băncile greceşti, care deţin un sfert din obligaţiunile guvernului. Pentru Europa, principalul risc este contagiunea, statele cu probleme găsind tot mai greu acces la finanţare de pe pieţe.