Cum încasează bancherii ratele la creditele concurenţei

Autor: Liviu Chiru 23.06.2011

Aveţi credit la o bancă şi singura unitate din oraş s-a închis? Nu vă faceţi speranţe că a renunţat la banii pe care îi datoraţi - de acum va trebui să mergeţi să plătiţi rata la concurenţă.

Ceva ce părea de neimaginat în anii de boom - ca o bancă să colecteze ratele la creditele vândute de unul dintre competitorii săi, aşa cum o face spre exemplu pentru o companie de utilităţi - apare acum ca o soluţie firească, utilizată de tot mai mulţi bancheri puşi în situaţia de a se retrage de pe anumite pieţe. În mod similar cu furnizorii de utilităţi care şi-au externalizat încasarea facturilor, şi băncile care apelează la astfel de soluţii suportă comisionul aferent transferulului, astfel încât să nu apară costuri suplimentare pentru clienţi.

"Dacă într-o anumită localitate banca nu mai este prezentă din motive de readaptare a întregii reţele teritoriale, e firesc să se stabilească parteneriate cu alte bănci, astfel încât clienţii să nu fie afectaţi, să îşi păstreze beneficiile", precizează reprezentanţii MKB Nextebank, un jucător de talie redusă, care a închis mai multe unităţi în cadrul unui proces de reorganizare.

În timp ce în centrele urbane aglomerate băncile concurente au deschis unităţi practic "perete în perete", mediul rural, care concentrează aproape jumătate din populaţia ţării, a fost practic ignorat. Concentraţia mare de unităţi bancare, nu doar din marile centre urbane, ci şi din oraşele mici, începe astfel să se răzbune. Bancherii sunt nevoiţi să treacă la închideri, după ce a devenit evident că vânzările de credite - principalul argument al extinderii masive a reţelelor teritoriale - nu vor reveni la nivelurile din anii de boom. Totuşi, aceste mişcări se fac cât mai discret, pentru a nu crea valuri.

"Sunt câte cinci-şase bănci în oraşe mici precum Odorheiu Secuiesc şi nu pot supravieţui toate. Până acum, fiecare a aşteptat să cedeze concurenţa, dar deja nu îţi mai permiţi să menţii în funcţiune unităţi neviabile", spune un bancher care a preferat să îşi păstreze anonimatul.

La sfârşitul lunii martie mai erau operaţionale 6.137 de unităţi bancare, cu 33 mai puţine decât în decembrie anul trecut. În martie anul trecut funcţionau 6.344 de unităţi, iar vârful fusese atins în primăvara lui 2009, la peste 6.500 de unităţi.

Mult timp bancherii au încercat să amâne închiderea de unităţi, considerând că trebuie să fie pregătiţi să reia ofensiva când economia şi implicit cererea de credite îşi vor reveni. Cum însă creditul privat rămâne cu frâna trasă (în cele 12 luni încheiate în aprilie a crescut cu numai 2,1% în volum absolut, ceea ce înseamnă o scădere reală cu 5,7% dacă se elimină efectul inflaţiei), devine tot mai clar că revenirea se lasă aşteptată.

Unele bănci au încercat să se reorienteze, mizând mai mult pe intermedierea de operaţiuni curente pentru clienţi - cum sunt plăţile de facturi - sau vânzarea de produse de economisire, toate acestea generând comisioane. Pentru unităţile deschise prea aproape de momentul declanşării crizei financiare, în octombrie 2008, şi care nu au avut timp să îşi consolideze un portofoliu de clienţi, nici o astfel de reorientare nu poate genera venituri suficiente.

Puţine bănci au anunţat planuri de închideri de unităţi. Cele mai ample ajustări le-a făcut CEC Bank, care a renunţat în ultimii ani la aproximativ 300 de unităţi, în condiţiile în care opera şi cea mai extinsă reţea teritorială din sistemul bancar, de peste 1.400 de unităţi. Au fost însă jucători care au renunţat chiar şi la o treime din unităţile bancare încă de la începutul crizei, aşa cum au făcut turcii de la Credit Europe. La o reţea de 118 unităţi (la momentul de vârf), aceasta a însemnat însă închiderea a puţin peste 30 de unităţi.

Mai recent, maghiarii de la OTP Bank, care au traversat anii de criză fără ajustări notabile de personal şi fără să reducă reţeaua, au închis şase unităţi dintre cele 106 pe parcursul primului trimestru.

"Am închis unităţi care mergeau prost în oraşele mari unde aveam mai multe, inclusiv în Bucureşti. Nu am ieşit însă din niciun oraş până acum", spune Gabriel Creţu, director de reţea şi vânzări la OTP Bank.