Opinie Iulian Anghel, ZF: Ce nu va putea fi niciodată Traian Băsescu - un Viktor Orban al României

În numele cui vorbeşte Traian Băsescu despre regionalizare şi în numele cui "dă de la el" judeţe, regiuni? În urmă cărui studiu preşedintele deduce că regionalizarea ar reduce birocraţia?

Care este proiectul de regionalizare, care este impactul, consecinţele pe termen lung ale unui astfel de demers?

Traian Băsescu se va întâlni astăzi la Buxelles cu premierul ungar Viktor Oban pe tema regionalizării României.

Guvernul lui Orban nu susţine UDMR, cum o făcea fostul guvern socialist, preferând fronda mult mai dură a adepţilor lui Laszlo Tokes. În demersul regionalizării însă partidul ungar de guvernământ, Fidesz, sprijină Uniunea pentru că nu degeaba Executivul de la Budapesta a creat un post de vicepremier pentru maghiarii de pretutindeni, deţinut de Zsolt Semjen, cel care a susţinut că păstrarea compactă a zonelor maghiare în România este "o problemă de viaţă şi de moarte."

Ce vrea UDMR? Ar accepta regionalizarea dacă Ţinutul Secuiesc (Mureş, Harghita, Covasna) ar fi una dintre regiuni, alături de o alta (Bihor, Sălaj, Satul Mare) une maghiarii, fără să fie majoritari, sunt semnificativ mai mulţi decât în alte judeţe.

Traian Băsescu a făcut miercuri o contraofertă UDMR, anume opt judeţe mari (regiuni) la care să se alăture judeţele Harghita şi Covasna în forma lor de astăzi.

Ce sentiment a transmis? Că se târguieşte cu maghiarii pentru reâmpărţirea României.

Ce a obţinut? A dat apă la moară opoziţiei care cere marşuri şi proteste masive pentru păstrarea "integrităţii ţării", după ce obţinuse din partea maghiarilor - care se tem de diluarea zonelor cu maghiarime compactă într-o largă regiune cu majoritate românească - o reacţie similară.

Zilele trecute, Traian Băsescu a invitat partidele la consultări pe marginea reâmpărţirii teritoriale. Când opoziţia i-a cerut un proiect, un studiu de impact, şeful statului a dat din colţ în colţ: că nu-i la el, că e la Guvern. Păi dacă e la Guvern ce caută preşedintele în povestea asta? Şi dacă Guvernul avea un proiect de ce a cerut ministerelor să facă studii asupra consecinţelor abia după ce preşedintele a anunţat iminenţa regionalizării?

Prins cu mâţa în sac, preşedintele bravează. Discută cu premierul Orban, face oferte maghiarilor, dar nu abdică - este, altfel spus, "moderatorul" unei bulibăşeli pe care tot el a iniţiat-o.

Pe fond, o discuţie despre schimbarea Constituţiei (şi ea o provocare lansată recent de preşedinte) şi despre regionalizare tot trebuie să aibă loc în România. Problema este că preşedintele a aruncat pe piaţă aceste teme de niciunde. Nu schimbăm Guvernul pentru că suntem în criză, nu vrem anticipate pentru că suntem în criză! Doar că regionalizarea sau schimbarea Constituţiei (în sensul dorit de Traian Băsescu) ar putea bulversa ţara mult mai mult decât schimbarea unui guvern sau a guvernării.

Băsescu a blocat discuţia la "problema maghiară" pentru că, dacă ar fi avut în spate studii care să demonstreze că regionalizarea în forma propusă de el sau de Guvern e bună atunci s-ar fi putut pleca de la un punct. Dar nu are. Regionalizarea este o provocare majoră pentru întreaga Românie, nu doar pentru maghiari. Există vreun studiu care să arate că cutare judeţ se potriveşte cu cutare ca urmare a regionalizării? Nu! Sau nu la Guvern.

Despre ce vorbim atunci? Despre nimic.

Preşedintele vorbeşte fără să ştie exact situaţia, fără să anticipeze reacţiile, aruncă pe piaţă teme aiurea ca, după ce îi învrăjbeşte pe toţi, să vină el să panseze vânătăile pe care le-a făcut.

Preşedintele român se vizează un fel de Viktor Orban al României. Doar că Orban este susţinut la Budapesta de o majoritate parlamentară de două treimi - o majoritate disciplinată şi arogantă, căreia nimeni nu-i suflă în borş. Anul trecut, guvernul lui Orban a schimbat Constituţia în exact nouă zile şi ar putea-o modifica din nou într-o singură zi dacă ar avea chef. Băsescu tot modifică Constituţia României de vrei doi ani, dar cu majoritatea de care dispune Guvernul nu va ajunge să o facă nici într-o mie de ani. Tot ce poate să facă preşedintele este să bage băţul prin gard şi să stârnească câinii. Şi exact asta face.