Băncile private vor fi obligate să participe „de bunăvoie“ la salvarea Greciei

După ce prima serie de ajutoare financiare destinate Greciei s-a bazat pe banii contribuabililor şi ai instituţiilor financiare interna­ţionale, în cel de-al doilea pachet de salvare vor fi implicate şi băncile din ţările din vestul Europei, "obligate" să participe la expunerile pe care le au faţă de datoriile statului elen sau prin subsidiarele greceşti.

Guvernele europene au început discuţiile cu ma­rile bănci, care va trebui să accepte de bunăvoie pier­deri legate de deţinerile de datorii greceşti, scrie The Wall Street Journal. Negocierile au ca scop evi­tarea in­trării în incapacitate de plată a statului elen, eve­niment care ar putea avea efecte destabilizatoare în Eu­ropa, în special în sectorul bancar şi pe pieţele fi­nan­ciare. Publicaţia elenă Ekathimerini scrie că Ger­mania, Franţa şi Olanda au iniţiat discuţii cu in­ves­titorii privaţi, printre care şi bănci şi asigurători, pentru a-i încuraja să participe voluntar la cea de-a doua rundă de ajutoare pentru Grecia. În ultimele săp­tă­mâni oficialii băncilor europene au lăsat să se în­ţe­leagă că se vor implica în rezolvarea situaţiei Greciei.

Primul program de sprijin, de 110 miliarde de euro, a salvat Grecia de la faliment în primăvara anului trecut şi va ajunge la termen în 2013. Statul elen nu a reuşit însă să respecte condiţiile impuse în schimbul banilor şi astfel are din nou nevoie de ajutor de la creditorii internaţionali. "Se încearcă la nivel naţional şi internaţional să se discute cu sectorul privat pentru a face contribuţia voluntară a acestuia cuantificabilă. Ţinta este 3 iulie", a declarat un pur­tător de cuvânt al ministerului german de finanţe.

Principala problemă a oficialilor europeni este de a da implicaţiei sectorului privat o formă care să nu fie considerată intrare în incapacitate de plată. Dacă băncile sunt forţate să accepte pierderile, agenţiile de rating vor spune că statul elen este în default. Pe de altă parte, chiar şi dacă băncile vor acţiona voluntar, Grecia tot ar putea fi considerată în incapacitate de plată a datoriilor. Subliniind îngrijorările oficialilor, preşedintele Băncii Centrale Europene Jean-Claude Trichet spune că problema datoriilor Greciei şi posibilul efect de propagare a acestora în sistemul financiar prezintă cel mai mare grad de risc. "Personal, aş spune că s-au aprins luminile roşii. Legătura dintre criza datoriilor de stat şi bănci repre­zintă cea mai gravă ameninţare la adresa stabilităţii financiare din Uniunea Europeană", a avertizat Trichet.

Miniştrii de finanţe din zona euro se vor reuni pe 3 iulie pentru a încerca să găsească cel mai bun mod în care Grecia poate fi ajutată. Până atunci, nu va fi luată nicio decizie în legătură cu implicarea băncilor.

Cele mai recente date ale Băncii Reglementelor Internaţionale arată că sistemul bancar al Franţei are cea mai mare expunere generală la Grecia, de 56,7 mld. dolari (39,5 mld. euro). Expunerea sistemului bancar german este semnificativ mai mică, de 33,97 mld. dolari (23,6 mld. euro). Pe de altă parte, băncile germane deţin obligaţiuni de stat greceşti de 22,65 miliarde de dolari, comparativ cu 14 miliarde de dolari în cazul instituţiilor de credit franceze.

Conform noului program de salvare a Greciei, spri­jinit de Germania, cea mai mare economie euro­peană, şi de Franţa, deţinătorii privaţi de obligaţiuni greceşti ar cumpăra noi datorii elene când cele pe care le deţin ajung la scadenţă. Provocarea este de a încuraja investitorii să împrumute Grecia la dobânzi mult mai mici decât cele cerute în prezent pe pieţe. Băncile au însă responsabilităţi faţă de acţionarii lor şi s-ar putea confrunta cu atacuri în justiţie dacă implicarea în ajutarea Greciei nu este văzută ca fiind în interesul instituţiei de credit.

România şi celelalte state care nu au euro ar putea participa la salvarea Greciei

Statele membre ale Uniunii Europene care nu fac parte din zona euro ar putea fi implicate în ajutarea Greciei, a declarat premierul ungar Viktor Orban, citat de Bloomberg. Liderii europeni se vor reuni la sfârşitul acestei săptămâni şi vor discuta un plan care prevede ca statele care nu au adoptat euro să trimită către Grecia o parte din fondurile pe care le primesc de la UE, fără a face însă plăţi directe în cadrul eforturilor de salvare, a spus premierul Ungariei, ţară care deţine preşedinţia prin rotaţie a blocului comunitar. "De exemplu, Ungaria va primi mai puţini bani pentru ca Grecia să beneficieze de fonduri", a afirmat oficialul. El nu a precizat cine a propus planul.

Opoziţia nu susţine austeritatea şi spulberă speranţele de unitate politică în Grecia

Liderul opoziţiei din Grecia a avertizat că partidul său va vota împotriva celei mai recente cure de austeritate cerute de guvern, spulberând astfel speranţele că politicienii greci se vor uni într-un efort de ultim moment pentru a preveni un default suveran, scrie Financial Times. "Îmi cer să accept ca ţara să ia acelaşi medicament care o omoară. Nu o voi face", a declarat Antonis Samaras, liderul partidului conservator Noua Democraţie. Guvernul socialist intenţionează să introducă un nou pachet de măsuri de austeritate în valoare de 28 mld. euro, care include majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli, pentru a primi o tranşă de 12 miliarde de euro din pachetul de ajutor de 110 miliarde de euro stabilit anul trecut pentru Grecia de UE şi FMI. Banii sunt necesari Atenei pentru a evita intrarea în incapacitate de plată în luna iulie.