Farmville de Bucureşti. Cum să ai grijă de arbori reali printr-un software care a scanat toţi cei 1.717.339 de copaci ai Capitalei. Vezi aici cât a durat identificarea fiecărui copac

Capitala are în prezent 1,7 mili­oane de arbori pe spaţiile pu­blice, la care se adaugă 400.000 de alţi copaci pe domeniile pri­vate, potrivit primului recensă­mânt al spaţiilor verzi realizat în Bucureşti, dar şi la nivel naţional.

Orice bucureştean va putea consulta evi­denţa arborilor şi a spaţiilor verzi din Capitală şi va putea sesiza administraţiilor publice ar­borii cu probleme prin intermediul unui sistem informatic ce urmează să fie imple­mentat de Primăria Municipiului Bucureşti.

Este pentru prima oară când primăria comandă un astfel de recensământ. Practic, fiecare arbore va fi numerotat şi identificat în funcţie de zece caracteristici, printre care poziţie, stare, vârstă, specie sau dimensiuni.

Potrivit acestui recensământ, care poartă numele de Cadastrul Verde al Capitalei, nu­mărul de arbori a crescut cu aproape 50% în ulti­mele două decenii, de la 1,1 milioane în 1988 la 1,7 milioane în 2010. Cea mai mare parte a arborilor se regăseşte în parcurile din Bu­­cureşti. Parcul Cişmigiu, spre exemplu, con­centrează 3.170 de arbori, dintre care ma­jori­tatea coniferi, iar 10% dintre cei 156 de arbori ocrotiţi din Capitală se regăsesc în acest parc.

Cel mai împădurit sector din Capitală este sectorul 1, unde numărul de arbori a crescut cu peste 60% din 1988 până anul trecut, până la peste 555.000. Toate sectoarele Bu­cureştiului au înregistrat un avans al numărului de arbori, cu excepţia sectorului 2, unde sunt cu 4.000 mai puţin arbori decât în urmă cu peste 20 de ani, potrivit Cadastrului Verde al Capitalei, realizat de firmele Theotop, Blo­minfo, Geoter Proiect şi Cornel & Cornel Topoexim.

Cadastrul, care urmează să fie prezentat astăzi, mai arată că la finalul lui 2010 existau 0,88 arbori pe cap de locuitor în Capitală, în condiţiile în care recomandarea Uniunii Euro­pene privind acest indicator este de 3.

Oraşul Sheffield din Marea Britanie, spre exemplu, considerat unul dintre cele mai verzi din Europa, are circa 5 arbori per locuitor, potrivit spinsheffield.com.

"Nu stăm chiar atât de rău la capitolul arbori şi spaţii verzi, însă în general ne place să ne autoflagelăm. Chiar dacă suntem departe de recomandarea UE la arbori, cel puţin în ceea ce priveşte suprafaţa de spaţii verzi per locuitor, suntem destul de aproape de cerinţele europene", spune Valeriu Manolache, director general al Theotop, una dintre firmele care

s-au ocupat de Cadastrul Verde. Astfel, media pe Bucureşti este de 23,21 metri pătraţi de spaţii verzi per locuitor, în condiţiile în care, până la finalul lui 2013, Bucureştiul va trebui să aibă 26 de metri, potrivit cerinţelor europene.

"Discuţiile privind dispariţia spaţiilor verzi sunt relativ neîntemeiate, mai degrabă ar trebui să fim preocupaţi de obiectivul de a creşte suprafaţa lor", explică Manolache.

Cadastrul Verde monitorizează doar spa­ţiile verzi şi arborii de pe domeniul public, însă Ma­no­la­che estimează că ar mai exista încă aproa­pe 400.000 de arbori şi pe domeniile private din Capitală. În ultimii 20 de ani, supra­feţele cu spaţii verzi au fluctuat puternic, numai în ultimii patru ani acestea dublându-se practic, până la 4.512 ha în 2010. "Dacă în 2006 existau 1.862 ha de spaţii verzi (excluzând par­curile şi grădinile - n.red.), în 2010 am ajuns la 4.512 ha. Nu au apărut spaţii noi, singura expli­caţie privind acest fenomen fiind faptul că da­tele raportate de adminis­traţiile locale către Insti­tutul de Statistică au fost eronate", spune Manolache. Reprezentanţii Direcţiei de Mediu a Primăriei Municipiului Bucureşti nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei pentru a comenta asupra strategiilor de creştere a nu­mărului de arbori şi a spaţiilor verzi, precum şi asupra modului în care vor folosi acest Cadastru Verde.