Managerii români jură că vor face bani responsabil

În 2009, câteva zeci de absovenţi de MBA de la Harvard s-au angajat printr-un jurământ să îşi pună cunoştinţele în slujba binelui societăţii. Noul decan al Harvard Business School Nitin Nohria, numit în fruntea celei mai prestigioase şcoli de business din lume anul trecut, a fost vârful de lance din mediul academic al ideii de jurământ pentru absolvenţii MBA.

"Cu siguranţă este necesar un set de reguli care să guverneze mediul de afaceri în sensul amintit de Nitin Nohria. Evenimentele recente din mediul economic internaţional vin în sprijinul unui astfel de cod etic în desfăşurarea afacerilor", afirmă Rodica Rădulescu, director CODECS Business School, partenerul din România al britanicilor de la The Open University Business School, care oferă un program de MBA la Bucureşti.

Ideea unui jurământ în mediul academic de business nu este însă nouă. De câteva decenii, toţi absolvenţii WU Viena, inclusiv cei care au terminat un program de MBA, fac un jurământ după absolvire, prin care se angajează să contribuie într-o manieră responsabilă la "soluţionarea problemelor umanităţii. Jurământul nostru este poate mai concis decât cel propus de Harvard, dar are aceeaşi intenţie şi este cu siguranţă mai vechi", spune Bodo Schlegelmilch, decan al WU Executive Academy din Viena, care oferă pe piaţa locală un program de EMBA şi un Professional MBA.

Cu toate acestea, un jurământ nu are valoare de unul singur, adaugă Schlegelmilch. "Îi încurajăm pe studenţi pe durata întregului program să se concentreze pe crearea de valoare într-un mod responsabil şi moral. Deciziile lor de management au un impact direct asupra bunăstării altora prin crearea de locuri de muncă, oferirea de servicii şi bunuri şi atingerea rezultatelor financiare pentru investitori."

Programele MBA sunt mai mult decât simple cursuri academice, unde cursanţii învaţă modele teoretice despre afaceri şi management. Ele sunt, înainte de orice, o experienţă de viaţă extraordinară, spune Rodica Rădulescu. "Misiunea noastră este să inspirăm oamenii pentru ca prin propria lor dezvoltare personală şi profesională să contribuie la transformarea societăţii în beneficiul tuturor."

Cum învaţă managerii români să facă bani responsabil

În cadrul MBA-ului oferit de ASE în parteneriat cu Institutul Naţional de Management de la CNAM Paris, etica este tratată în cadrul cursurilor de drept şi etică în afaceri, dar şi în cel de strategie, care tratează, printre altele, problematica responsabilităţii sociale a companiilor.

Principiul care stă la baza programului este să ofere studenţilor o abordare "transversală, interdisciplinară a contextului economic şi să determine crearea unei mentalităţi de afaceri bazate pe anticipare".

Din perspectiva unei gândiri axate pe termen scurt sau mediu, practicile de CSR (Corporate Social Responsibility - responsabilitate socială a organizaţiilor) implică un cost suplimentar pentru companii, ba chiar scăderi ale profiturilor. Cu toate acestea, executivii de top trebuie să stăpânească strategiile şi politicile care ţin de responsabilitatea socială a companiilor, subliniază Bodo Schlegelmilch.

WU Executive Academy a introdus un nou modul de etică şi CSR în programul de Professional MBA, prin care executivii dobândesc skill-urile de bază pentru dezvoltarea unor strategii coerente de responsabilitate socială care să asigure perenitatea organizaţiilor pentru care lucrează. "Cât priveşte programul de Executive MBA, membrii facultăţii folosesc studii de caz concrete pentru a discuta despre etică şi CSR în fiecare modul de-a lungul programului. De asemenea, invităm specialişti cu background-uri diferite care să împărtăşească studenţilor din experienţa concretă a companiilor. În luna ianuarie, spre exemplu, l-am avut invitat pe managerul de dezvoltare durabilă din cadrul Bank Austria/UniCredit Group", spune Schlegelmilch.

Certificatul Profesional în Management oferit de The Open University Business School abordează etica din perspectiva a trei teme majore: aspecte etice privind comportamentul individual şi responsabilitatea socială a organizaţiilor, sustenabilitatea proceselor economice, din perspectiva resurselor naturale utilizate, şi schimbările climatice determinate de activitatea oamenilor şi a organizaţiilor. "Aceste teme se regăsesc şi în cursurile programului MBA al Open University. Din această primăvară va fi lansat în cadrul etapei a doua din programul MBA cursul "Business, human rights law and corporate social responsability" (Afaceri, drepturile omului şi responsabilitatea socială a organizaţiilor - n. red.). Acest curs urmăreşte felul în care mediul corporatist îşi asumă, în diferite contexte, principiile responsabilităţii sociale şi ale drepturilor omului", spune directorul CODECS Business School.

Dincolo de discuţia legată de criza economică globală, responsabilitatea şcolilor de afaceri este să formeze lideri pregătiţi să gestioneze orice situaţie de criză. "Elementele de criză în interiorul unei companii sunt mult mai frecvente decât crizele economice globale şi uneori mai acute", afirmă Mihăilescu, de la Tiffin.

"Cursul de «Business Ethics», care se desfăşoară pe durata a trei weekend-uri, este tratat cu aceeaşi importanţă precum cursurile de «Leadership» sau «Financial Accounting»", spune managing partnerul EMBA-ului Tiffin University.

Etica - un "must have" la MBA

Odată cu alunecarea în criza economică, tot mai multe voci au ridicat mingea la fileu şcolilor de business de top din lume, acuzându-le că formează executivi puternici, care nu ştiu să piardă, al căror principal scop este profitul, dar care sunt prea puţin preocupaţi de latura etică a acţiunilor lor. Din exterior, agitaţia recentă în jurul discuţiilor despre etică a făcut ca modelul practicat înainte de criză de marile şcolile de business să pară depăşit.

"Sunt de acord că şcolile de business nu sunt complet inocente (în ceea ce priveşte actuala situaţie economică - n. red.). Prea multă focalizare pe construirea unui brand de MBA, prea multă atenţie îndreptată asupra «excelenţei tehnice» şi prea puţină influenţă asupra atitudinii studenţilor înscrişi în programele de MBA", declara în 2009 pentru ZF Nenad Filipovic, directorul academic al Şcolii de Management IEDC (International Executive Development Center), din Bled, Slovenia, una dintre cele mai bune şcoli de business din Europa Centrală şi de Est.

Multe voci susţin că etica (la fel ca leadership-ul) nu se poate învăţa pe băncile şcolii. Cu toate acestea, nimeni nu neagă utilitatea cursurilor care le vorbesc managerilor despre responsabilitate în afaceri, precum şi despre consecinţele potenţiale ale acţiunilor lor. Singura observaţie a scepticilor este că atâta vreme cât o persoană nu este etică, nu îşi va schimba atitudinea în urma unor cursuri la MBA, oricât de bine ar fi acestea concepute. Pe de altă parte, criza economică a scos la suprafaţă o realitate care vine în sprijinul indirect al şcolilor de business : este nevoie mai mult decât oricând de manageri educaţi, informaţi şi care se adaptează rapid şi eficient la schimbare.

"Nu avem date suficiente pentru a afirma că această criză a determinat o schimbare în comportamentul managerului din România în sensul creşterii aversiunii la risc", spune Dorel Paraschiv, director adjunct al programului de MBA ASE/INDE. El adaugă că numai o cultură solidă de afaceri, formată în ani buni de studiu şi experienţă practică, bazată pe o formare continuă, pe metode şi tehnici, poate fi baza unei evaluări corecte a riscurilor în afaceri. "Deocamdată nu cred că suntem la sfârşitul unui ciclu economic în România şi este prematur să tragem o concluzie."

Citiţi mai multe despre programele de MBA şi EMBA oferite pe piaţa locală în cea de-a patra ediţie a Top MBA, disponibilă pe www.zf.ro/anuare ZF

Ce vor jura managerii români

Jurământul absolvenţilor de MBA, creat în 2009 de o serie de absolvenţi de la Harvard: "În calitate de lider în business (...) promit că: n Îmi voi conduce compania cu integritate şi nu voi privilegia interesele personale în detrimentul intereselor companiei sau ale societăţii.

• Nu mă voi implica în acte de corupţie, competiţie neloială sau practici care dăunează societăţii.

• Voi proteja drepturile omului şi demnitatea tuturor celor afectaţi de activitatea companiei mele şi mă voi opune discriminării şi exploatării.

• Voi raporta performanţa şi riscurile companiei mele cinstit şi corect.

• Voi investi în dezvoltarea mea şi a celorlalţi, sprijinind îmbunătăţirea actului de management şi crearea de bunăstare durabilă.

• Voi proteja dreptul generaţiilor viitoare de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii şi de a se bucura de o planetă sănătoasă.

• Recunosc că în activitatea mea profesională comportamentul meu trebuie să fie un exemplu de integritate, inspirând încredere şi respect.

• Sunt responsabil în faţa partenerilor mei şi a societăţii prin acest jurământ".

Sursa: www.mbaoath.org