Antreprenorii greci se sufocă din cauza măsurilor de austeritate şi a lipsei de ajutor din partea statului

Agonia în care se află Grecia de mai bine de un an a dus la o scădere dramatică a consumului, ceea ce a lovit puternic companiile mici şi mijlocii, cel mai important segment al sectorului privat, scrie Der Spiegel. Mulţi antreprenori spun că guvernul nu ia suficiente măsuri pentru a susţine sectorul privat, iar o nouă rundă de măsuri de austeritate le-ar putea complica şi mai mult situaţia.

"Guvernul face o greşeală majoră", spune , o firmă de inginerie. "În loc să diminueze sectorul public, acesta majo­rează taxele impuse sectorului privat."

În Grecia, unu din patru angajaţi lucrează pentru stat. Industria reprezintă numai aproximativ 12% din Produsul Intern Brut al ţării, aproape jumătate din nivelul înregistrat în Germania, iar intreprinderile mici şi mijlocii reprezintă cea mai mare parte a economiei Greciei.

În Grecia, IMM-urile reprezintă 99,9% din totalul companiilor şi angajează 87% din angajaţii din mediul privat, comparativ cu 99,6% din companii şi 63,6% din forţa de muncă din sectorul privat în cazul României, conform datelor Comisiei Europene. Microîntre­prinderile elene, firme cu mai puţin de zece angajaţi, reprezintă 96,5% din totalul companiilor.

Industriile cândva puternice ale Greciei şi-au pierdut însă avantajul competitiv în momentul în care Grecia a început să concureze brusc cu ţările

est-europene care au aderat la UE. De atunci, nivelul investiţiilor este foarte redus şi chiar şi mulţi întreprinzători greci îşi investesc banii în ţările balcanice.

Astăzi, economia greacă are o problemă de imagine, şi nu doar printre străini. "Mulţi greci nu cred că este posibilă o calitate superioară a producţiei pe plan intern", spune Byron Vargas, director tehnic în cadrul subsidiarei greceşti a Bosch and Siemens Houshold Appliances (BSH). Unele companii greceşti chiar îşi ascund originea. Reputaţia ţării nu este, în mod clar, singura problemă cu care se confruntă companiile greceşti. Din cauza prăbuşirii consumului, acestea reuşesc cu greu să obţină profit pe piaţa internă, iar multe sunt prea mici pentru a juca un rol pe plan internaţional.

Companiile consideră de asemenea că guvernul ţării le susţine din ce în ce mai puţin atunci când este vorba de investiţii interne. Statul grec a realizat recent că trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a asigura noi investiţii. În februarie, acesta a adoptat o lege menită să faciliteze investiţiile în Grecia.

Totuşi, noile reguli nu se aplică decât în cazul marilor proiecte, cum ar fi privatizarea fostului aeroport Ellinikon din Atena. Directorul BSH consideră că guvernul nu ar trebui să se concentreze însă numai asupra unor astfel de megatranzacţii. "Trebuie să existe în acelaşi timp un proces mai rapid de autorizare pentru companiile mijlocii. Potenţialul este uriaş."

În acelaşi timp, mulţi directori de companii susţin că interesele de ordin politic şi personal contează mai mult decât necesităţile economice în Grecia, potrivit BBC News.

Interesele politice conflictuale din inte­riorul guvernului îngreunează dezvoltarea sectorului privat. Acest lucru contează pentru că dacă Grecia vrea să-şi plătească datoriile şi să nu arunce sistemul bancar al Europei şi restul zonei euro în criză, economia ţării trebuie să crească şi să genereze suficiente venituri pentru bugetul statului.

"Dacă nu stimulezi economia, aceasta va stagna complet şi singurul rezultat va fi default-ul", spune Constantine Michalos, preşedinte al Camerei de Comerţ din Atena.

Anul trecut, guvernul a introdus o politică de dezvoltare rapidă a sectorului privat, însă fără rezultat, companiile lovindu-se în continuare de nivelul ridicat al birocraţiei.

În plus, chiar şi companiile care au toate documentele necesare obţin cu greu finanţare în contextul crizei economice cu care se confruntă ţara.

"Toată lumea trebuie să realizeze faptul că dacă sectorul de business nu va supravieţui, atunci nici restul economiei nu va supravieţui", arată Michalos.

China va continua să împrumute ţările europene

Premierul chinez Wen Jiabao s-a angajat să susţină Europa în condiţiile în care regiunea se confruntă în continuare cu criza datoriilor suverane, spunând că China va investi în continuare pe pieţele europene, scrie Bloomberg. "China este un investitor pe termen lung pe piaţa datoriilor suverane din Europa", a declarat Wen. "În ultimii ani, ne-am majorat considerabil deţinerile de obligaţiuni guvernamentale în regiune. Vom continua să susţinem Europa şi euro". China va achiziţiona "un anumit volum" de obligaţiuni guvernamentale ungare, a declarat premierul chinez. Angajamentul Chinei de a achiziţiona obligaţiuni guvernamentale din Ungaria reprezintă o "plasă de siguranţă uriaşă" pentru necesităţile de finanţare ale guvernului ungar pe termen mediu, a declarat premierul ungar Viktor Orban.

Premierii Cehiei şi Slovaciei nu cred că Grecia poate evita "falimentul"

Grecia, care se luptă să evite un colaps financiar, este de fapt în faliment, iar zona euro caută soluţii de minimizare a impactului asupra celorlalte ţări membre, a declarat premierul slovac Iveta Radicova, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters. Radicova consideră că restructurarea datoriilor Greciei va fi inevitabilă la un moment dat. Slovacia a refuzat să contribuie la primul pachet de bailout destinat Greciei anul trecut. O restructurare a datoriilor Greciei va fi în ultimă instanţă necesară, a declarat la rândul său premierul ceh Petr Necas, adăugând că ar prefera ca implicarea sectorului privat în cazul Greciei să fie una obligatorie, nu voluntară. "Sunt convins că mai devreme sau mai târziu se va pune problema restructurării datoriei Greciei. Acest lucru este inevitabil din punct de vedere economic", a declarat Necas.

Bursele europene scad de opt săptămâni încontinuu

Acţiunile europene au scăzut pentru a opta săptămână consecutivă, aceasta fiind cea mai îndelungată perioadă de pierderi din 1998 încoace, pe fondul intensificării temerilor că Grecia va intra în default şi în condiţiile în care banca centrală americană şi-a redus estimarea de creştere pentru cea mai mare economie a lumii, potrivit Bloomberg. Indicele Stoxx Europe 600 a coborât cu 1,2%, până la 263,98 puncte, în ultima săptămână, cel mai scăzut nivel din 16 martie. Indicii naţionali de referinţă

s-au aflat în scădere pe toate cele 18 pieţe vest-europene săptămâna trecută. Indicele britanic FTSE 100 a pierdut 0,3%, indicele german DAX a coborât cu 0,6%, iar cel francez CAC 40 a înregistrat o scădere de 1%. Indicele bursei italiene MIB a scăzut cu 4,7%, cel mai puternic declin din mai mult de un an.