Deutsche Bank evocă posibilitatea ca guvernele din Est să preia subsidiarele băncilor elene

"În măsura în care Grecia este o destinaţie de export importantă pentru regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE), orice recesiune economică severă poate avea, de asemenea, implicaţii asupra economiei reale pentru ECE. Bulgaria iese în evidenţă cu 8% din totalul exporturilor destinate Greciei, în timp ce Serbia are o cotă de 2,1% şi România de 1,5%", se arată într-un raport al băncii germane Deutsche Bank.

Având în vedere că cererea internă rămâne fragilă în regiunea Europei Centrale şi de Est, cu excepţia Poloniei, viitoarele întâr­zieri ale redresării creditării vor încetini foarte probabil revenirea creşterii economice la nivelul dinainte de criză, cred economiştii Deutsche.

Analiştii băncii germane au analizat legăturile sectoarelor financiar şi comercial între Grecia şi Europa Centrală şi de Est şi au ajuns la concluzia că Bulgaria, România şi Serbia sunt cele mai expuse la situaţia din Grecia prin intermediul ambelor canale.

Grecia şi România se află printre codaşele Europei în ceea ce priveşte redresarea econo­mică, ambele rămânând în recesiune în 2010, când majoritatea ţărilor au revenit pe creştere. Însă, în timp ce PIB-ul României a reuşit să crească uşor în primul trimestru al anului, economia Greciei a continuat să sca­dă în condiţiile măsurilor severe de austeri­tate impuse de creditorii externi în schimbul pachetului de ajutor de 110 mld. euro stabilit în primăvara anului trecut.

În primul trimestru economia României a înregistrat o creştere de 0,7% faţă de ultimul trimestru de anul trecut, cea mai mare contri­buţie având-o industria. Totuşi, analiştii băncilor locale consideră că în al doilea trimestru economia a avut o evoluţie mai slabă decât în primele trei luni ale anului, existând riscul de a vedea chiar o uşoară scădere a PIB. Unele dintre datele venite în ultimul timp de la sectorul real au fost dezamăgitoare, determinând unii analişti să se teamă de o nouă scădere a economiei. Exporturile au surprins neplăcut în aprilie, coborând cu 17% faţă de vârful istoric din martie, iar consumul nu dă semne de revenire.

Analiştii Deutsche Bank amintesc că Grecia este, de asemenea, cea mai mare a treia sursă a remitenţelor pentru Bulgaria, cu 7,5% din totalul sumelor primite. În cazul României, Italia şi Spania sunt cei mai importanţi parteneri comerciali, iar Grecia se plasează pe locul trei în privinţa remiterilor muncitorilor români, cu 7%.

Contagiunea financiară

Potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI), expunerea băncilor elene pe piaţa românească reprezintă 13% din Produsul Intern Brut, una dintre cele mai înalte ponderi dintre ţările din regiune după Bulgaria, cu 32% din PIB, şi Serbia, cu 19% din PIB.

Cele şase bănci cu acţionariat elen active pe plan local concentrează depozite de 6 mld. euro şi 17% din activele bancare, adică aproape 14 mld. euro. Oficialii BNR au arătat în repetate rânduri că băncile greceşti au lichidităţi suficiente şi un nivel confortabil al adecvării capitalurilor.

Deşi Bulgaria este cea mai expusă direct pe Grecia, toate celelalte ţări din regiu­ne ar putea să fie afectate de orice default al Greciei, potrivit raportului Deutsche.

Analiştii afirmă că deţinerile semnifi­cative ale acţionarilor străini asupra siste­melor bancare din ECE au fost mai degrabă o sursă de putere decât de slăbiciune în timpul crizei financiare, având în vedere că bănci­le-ma­mă au menţinut capitalul şi au oferit lichiditate adecvată. Însă aduc în discuţie şi scenariul îngrijorător ca guvernele să fie forţate să cumpere subsidiarele băncilor greceşti.

Liderii Uniunii Europene au promis la sfârşitul săptămânii trecute că vor salva Grecia de la faliment, stabilizând economia zonei euro, cu condiţia ca premierul elen George Papandreou să adopte şi să treacă prin parlament un pachet de măsuri de austeritate de 78 miliarde euro. Liderii europeni trebuie să decidă până pe 3 iulie detaliile noului acord cu Grecia.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, băncile şi companiile de asigurări germane, în frunte cu Deutsche Bank şi Allianz, au dat de înţeles că sunt dispuse să rostogolească datoriile Greciei ajunse la scadenţă dacă guvernele vor oferi stimulente, precum garantarea riscurilor. Ministerul Finanţelor a respins însă solicitările creditorilor privaţi pentru stimulente ca să participe la bailout-ul statului elen. Ministrul german al finanţelor Wolfgang Schaeuble a declarat pentru ziarul Bild am Sonntag că aşteaptă participarea voluntară a creditorilor privaţi la al doilea pachet de bailout, deoarece stabilizarea zonei euro este şi în interesul acestora.

FMI discută astăzi prima evaluarea a acordului preventiv cu România

Consiliul Director al FMI discută astăzi prima evaluare din noul acord stand-by încheiat cu România, în cadrul şedinţei urmând să fie analizată şi cererea de modificare a unor criterii de performanţă, potrivit calendarului anunţat de instituţia financiară internaţională. Iniţial, şedinţa Board-ului a fost programată pentru vineri, 25 iunie, dar a fost reprogramată. Prima evaluare a noului acord s-a derulat în perioada 27 aprilie-9 mai, când o misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-a aflat la Bucureşti.

Guvernul a trimis în scrisoarea de intenţie către FMI, printre altele, că va inventaria toate arieratele companiilor de stat, va aproba ordonanţa privind restructurarea ANAF şi va prezenta o nouă formulă de calcul al tarifelor la gazele naturale.

Noul acord de tip preventiv, încheiat la sfârşitul lunii martie pentru doi ani, are o valoare de aproximativ 3,5 miliarde de euro, respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. În cadrul acordului, contribuţia preventivă a Uniunii Europene este de 1,5 miliarde euro, România urmând să beneficieze şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.

BNR va menţine miercuri dobânda, cred analiştii

BNR va menţine cel mai probabil dobânda de politică monetară la 6,25% în şedinţa de miercuri, deşi riscurile inflaţioniste sunt ridicate. Analiştii băncii americane de investiţii Citi afirmă în cel mai recent raport privind Europa că nu se aşteaptă la majorări ale dobânzii de politică monetară nici în România, nici în Rusia sau Israel. Totodată, economiştii Danske Bank amintesc că inflaţia continuă să urce peste ţinta setată la 3%, în timp ce creşterea economică rămâne extrem de fragilă.

"Depăşirea ţintei de inflaţie şi riscurile în creştere determinate de situaţia din Grecia, justifică o înăsprire a politicii monetare. Dar performanţa economică slabă justifică o relaxare a politicii monetare. Din acest motiv, ne aşteptăm ca BNR să menţină dobânda -cheie la 6,25%, atunci când va anunţa decizia de miercuri. Privind în perspectivă, nu ne aşteptăm ca BNR să modifice dobânda de politică monetară în perioada rămasă până la sfârşitul anului", consideră analiştii Danske.

De la începutul anului 2009, BNR a redus dobânda de politică monetară cu patru puncte procentuale, aducând-o la un minim istoric de 6,25% pe an. Însă din luna mai 2010 BNR a întrerupt şirul de reduceri, menţinând dobânda-cheie, în condiţiile în care majorarea TVA de la 19% la 24% din vara anului trecut a împins inflaţia anuală de la sub 5% spre 8%. Scumpirea produselor alimentare, în special a fructelor şi cartofilor, a dus rata anuală a inflaţiei la 8,41% la sfârşitul lunii mai 2011.

Membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) au estimat că CA al BNR ar putea să decidă miercuri atât menţinerea dobânzii-cheie, cât şi a rezervelor minime obligatorii.