Cum şi-a făcut un veterinar o fabrică în apropiere de Cluj în care produce brânză de capră în stil franţuzesc, din laptele colectat direct de la ferme

Autor: Mirabela Tiron 28.06.2011
Ovidiu Spînu, 53 de ani, de profesie doctor veterinar, a pus în 2007 bazele unei afaceri cu produse din lapte de capră, dezvoltând o fabrică în localitatea Feleacu, judeţul Cluj, care va genera anul acesta un milion de euro.


La câteva luni de la Revoluţie, Ovidiu Spînu câştiga o bursă de studii în Franţa, fiind repartizat la Facultatea de medicină veterinară din Nantes.

"Pe Valea Loirei există o tradiţie a creşterii caprelor, a procesării laptelui în brânză de capră şi a consumului de produse locale. În mediul în care am ajuns să lucrez şi să trăiesc timp de un an nu a existat manifestare ştiinţifică sau eveniment monden fără "fromage de chevre" - brânză de capră", precizează antreprenorul.

El îşi aduce aminte că primul contact cu fermierii, producătorii şi mai ales cu consumatorii de brânzeturi fine l-a avut când a ajuns în Franţa.

"Produsele de capră s-au răspândit peste tot în lume, ajungând să fie «trendy» şi să câştige o cotă din ce în ce mai mare pe piaţă."

În 2007, după ce s-a mutat la ţară, în localitatea Feleacu din apropierea Clujului, Ovidiu Spînu punea bazele afacerii cu brânză de capră, înfiinţând compania Super Lactis, care a lansat mai multe produse sub brandul La Colline.

"Fiind proprietarii unui cabinet veterinar pentru animale mici, soţia mea şi cu mine am căutat o afacere mai puţin solicitantă, de nişă şi care putea fi amplasată mai aproape de domiciliul nostru. Am vândut cabinetul veterinar, am mai luat bani de la bănci şi am construit fabrica de produse lactate de capră."

Şi-a făcut fabrica cu 500.000 de euro

Investiţia totală s-a ridicat la 500.000 de euro, după cum apreciază Spînu. Antreprenorul explică faptul că business-ul lui constă în colectarea laptelui de capră din zona centrală şi de nord a Transilvaniei de la mai multe ferme.

"Prelucrăm laptele şi apoi punem pe piaţă lapte, iaurt şi câteva sortimente de brânzeturi. Avem vânzări atât în ţară, cât şi în străinătate", a declarat el. Pe piaţa externă, compania Super Lactis are contracte cu parteneri din Ungaria, Cehia şi Slovacia, între 30% şi 50% din producţia de la fabrica de lângă Cluj fiind trimisă la export.

Proprietarul fabricii susţine că pe piaţa locală vinde produsele prin magazinul de prezentare din incinta fabricii, iar în oraşul Cluj distribuie produsele unor magazine de delicatese, naturiste, dar şi unor hoteluri sau firme de catering.

La nivel naţional, antreprenorul lucrează cu o firmă din Bucureşti care preia produsele şi le distribuie spre câteva reţele de retail cum ar fi Auchan, Cora, Mega Image sau Minimax, dar şi către compania de catering aviatic de pe aeroportul din Otopeni.

Lunar în fabrica din localitatea Feleacu, judeţul Cluj se produc între trei şi patru tone de brânză de capră."Să colectezi lapte de la căprari locali, să-l faci brânză franţuzească şi să o pui pe masa consumatorului: aceasta este cea mai mare provocare", susţine el.

În fabrica pe care o conduce Spînu lucrează 12 angajaţi.

Aşteaptă afaceri de un milion de euro

Pentru anul acesta întreprinzătorul estimează o cifră de afaceri de un milion de euro şi un profit de 20.000 de euro.

"Anul 2010 a fost primul an încheiat cu profit. Suntem mulţumiţi de dinamica bu­sinessului, reuşim să dublăm de la an la an volumele de lapte procesat şi cantităţile de produse puse pe piaţă. Implicit se dublează şi încasările." În 2009, compania Super Lactis, ce ope­-rează brandul La Colline, a avut o cifră de afaceri de 698.526 lei (166.000 euro) şi un profit de aproape 17.000 de lei (4.000 euro), potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Ovidiu Spînu susţine că în fiecare an se fac investiţii în echipamente noi şi în elaborarea de produse noi.

El apreciază că atât pe piaţa locală, cât şi pe cele externe a fost greu să intre cu pro­dusele din lapte de capră. "Acest lucru cere timp, răbdare şi multă perse­verenţă. Pe lângă gama cunoscută de brânzeturi «La Colline", în 2010 am ieşit pe piaţă cu laptele de capră şi cu iaurtul de capră de băut". Luna aceasta va intra pe piaţă brânza de capră cu mucegai alb tip Camembert, iar în toamnă kefirul de capră.

Deşi aceasta este o afacere de familie, făcută cu pasiune, antreprenorii admit că s-au confruntat cu mai multe dificultăţi. În opinia lui Ovidiu Spînu, fiscalitatea este împovărătoare pentru o întreprindere mică, aceasta fiind una dintre problemele cu care se confruntă.

Ovidiu Spînu susţine că deşi conduce o firmă mică, trebuie să plătească foarte multe taxe către autorităţile de mediu şi apă, direcţia veterinară, autoritatea drumurilor şi nu numai. Periodic, pentru autorizaţii trebuie să scoată din buzunar câteva milioane de lei.

"Toate aceste taxe se adună, iar la sfârşit când tragi linie, ca producător mic, acestea te împovărează, iar o parte din costuri sunt inevitabil transferate către client. Un gigant din domeniu plăteşte aceleaşi taxe, însă nu este la fel de împovărat ca un producător mic", a precizat Ovidiu Spînu. Antreprenorul susţine că nu primeşte nicio facilitate din partea statului, din contră.

El mai menţionează că deşi firma este administrată de trei doctori veterinari şi profesori în domeniu, dar şi o farmacistă, direcţia veterinară îi obligă să plătească consultanţă în domeniu. "Practic ne oferă consultanţă foştii noştri studenţi."

Produce lunar 4 tone de brânză de capră

Lunar în fabrica din localitatea Fe­leacu, judeţul Cluj se produc între trei şi patru tone de brânză de capră.

Procesul de transformare a laptelului de capră în brânză este foarte complex, aproape totul realizându-se în mod manual şi semiautomat.

Laptele de capră colectat în cisterne de la câteva ferme din zonă este adus în fabrica "La Colline", unde se ţine mai întâi într-un tanc de răcire timp de aproape o zi. Următoarea etapă constă în pasteurizarea laptelui. După finalizarea acestei etape se adaugă fermenţi lactici pentru accelerarea procesului de fermentare, iar apoi se pun cheaguri naturale pentru obţinerea brânzei. Timp de 24 de ore, la o tem­pe­ra­tură de circa 22 de grade Celsius se ţine pro­dusul în cuve speciale pentru a se închega.

"Este o fermentaţie lactică de tip par­ti­cular, care reconstituie digestia noului născut. Fermentaţia durează 24 de ore", spune soţia lui Ovidiu Spînu. Pentru brânza de tip telemea fermentaţia durează trei ore.

Urmează punerea brânzei în site, pentru a se stoarce de zer, iar când produsul a fost bine stors se pune în diferite forme. Brânza de capră produsă în fabrica din apropierea Clujului se vinde în mai multe sortimente: brânză de capră clasică, brânză cu ierburi, cu piper mozaic, cu seminţe şi altele.

Antreprenorul care produce brânză de capră susţine că pe piaţa românească nu mai este nicio altă firmă care să producă brânză în stil franţuzesc, ci doar firme care importă brânză din Franţa.

Businessul "La Colline"