Era dolarului atotputernic începe să apună

Dolarul îşi va pierde sta­tutul de monedă de constituire a rezervelor valutare la nivel mondial în următorii 25 de ani, potrivit unui sondaj realizat de banca elveţiană UBS în rândul managerilor de rezerve ale băncilor centrale, potrivit Financial Times.

Mai mult de jumătate din managerii chestionaţi de UBS au anticipat că dolarul va fi înlocuit de un portofoliu de monede în următorii 25 de ani. Aceasta marchează o schimbare de poziţie faţă de anii anteriori, când managerii declarau că dolarul va fi în continuare singura monedă de constituire a rezervelor.

Moneda americană s-a depreciat cu 5% până acum în acest an, tranzacţionându-se aproape de cel mai scăzut nivel în raport cu un coş alcătuit din cele mai importante monede la nivel mondial. Nemulţumirea faţă de dolar ca monedă de rezerve este în creştere pe fondul temerilor privitoare la capacitatea guvernului american de a-şi ţine sub control cheltuielile şi al uriaşei extinderi a bilanţului băncii centrale (Fed).

În plus, Statele Unite îşi pierd şi poziţia dominantă în economia mondială.


Potrivit Fondului Monetar Interna­ţional, peste cinci ani SUA îşi vor pierde statutul de cea mai mare putere economică a lumii, iar următorul preşedinte al Statelor Unite va conduce o economie aflată pe locul doi, după China.

Potrivit cifrelor FMI, PIB-ul Chinei calculat după paritatea puterii de cumpărare (PPC) va avansa de la 11.200 de miliarde de dolari în 2011 la 19.000 mld. dolari în 2016. În aceeaşi perioadă, economia americană va trece de la nivelul de 15.200 mld. dolari la cel de 18.800 mld. dolari.

Nu numai că euro câştigă în importanţă în pofida crizei datoriilor de pe continent, dar monedele unor ţări emergente ca India, China şi Brazilia ar putea juca un rol mai proeminent în viitorul apropiat, atât în comerţul mondial, cât şi în practicile de investiţii ale băncilor centrale.

Opinia conform căreia dolarul va fi înlocuit de un coş de mo­nede este îm­părtăşită de mai mulţi eco­nomişti importanţi.

Robert Zoellick, preşedinte al Băncii Mondiale, a propus anul trecut un nou sistem monetar implicând un număr de monede majore, incluzând dolarul, moneda euro, yenul japonez, lira sterlină şi moneda chineză. Sistemul ar include de asemenea aurul.

6% din managerii chestionaţi de UBS au declarat că una din cele mai mari schimbări ce vor surveni în rezervele lor în următorul deceniu va fi legată de adăugarea unui procent mai mare de aur.

Managerii au anticipat că aurul va reprezenta categoria de active cu cele mai bune randamente în următorul an, invocând defaulturile suverane drept principal risc cu privire la evoluţia economiei mondiale.

Băncile centrale au achiziţionat aproximativ 151 tone de aur până acum în acest an, în frunte cu Rusia şi Mexicul, potrivit World Gold Council.
Preţul metalului a avansat cu 19,5% în ultimul an, impulsionat de apariţia temerilor privitoare la datoria suverană a Statelor Unite, cât şi de problemele din zona euro.