Veşti bune pentru bancheri: creditul privat se dezmorţeşte

Autor: Ciprian Botea 29.06.2011
Luna mai a adus cea mai rapidă creştere lunară a creditului privat din ultimul an, de 1,5%, ceea ce arată că bancherii reuşesc să găsească mai mulţi clienţi cărora să le vândă împrumuturi. Vestea rea: tot valuta este preferată.


Un ritm mai mare de creştere se înregistrase ultima dată în iunie 2010, adică exact înainte ca Guvernul să anunţe măsurile dure de ajustare fiscală, care au anihilat revenirea timidă a economiei din pri­măvara trecută.

Creşterea din mai anul acesta a venit în special din zona populaţiei, unde creditele în valută au făcut un salt, arătând astfel că promoţiile derulate de bancheri pentru ipotecare nu au rămas fără răspuns.

Creditul privat a crescut cu 1,5% în mai faţă de luna anterioară şi a ajuns la 207,7 miliarde lei (50,4 mld. euro), volumul finanţărilor noi acordate de bancheri depăşind pentru a doua lună la rând în 2011 rambursările efectuate de clienţi. Chiar şi eliminând efectul inflaţiei, creşterea reală a revenit în teritoriul pozitiv, la 1,3%.

Deşi rămâne modestă, creşterea a accelerat faţă de aprilie, când fusese înregistrat doar un avans minuscul, de 0,3% (în termeni nominali). Creşterea din luna mai a creditului neguvernamental se datorează în mare parte avansului mai rapid al finanţărilor în valută.

"Euro a fost de la bun început într-o poziţie avantajoasă în raport cu leul, deoarece existau aşteptări privind avantajul suplimentar oferit de aprecierea leului în momentul rambursării creditului. Cred că este posibil ca aceste aşteptări să se atenueze odată cu consolidarea stabilizării cursului de schimb. Oricum, reluarea creditării va fi strâns legată de refacerea încrederii în economie", spune Florian Libocor, economistul-şef al BRD.

Soldul împrumuturilor în valută a urcat cu 2,2% pe parcursul lunii trecute şi a ajuns la echivalentul a 129 mld. lei (31,4 mld. euro). Incluzând impactul cursului de schimb, creşterea este de 1,1% faţă de luna aprilie.

Creditarea în valută a populaţiei a crescut mai rapid, cu 2,5%.

Creşterea din luna mai a finanţărilor în valută vine în contextul în care bancherii continuă să vândă în bună măsură credite de refinanţare sau de consolidare a datoriilor garantate cu ipotecă, cea mai mare parte în euro. Majoritatea clienţilor care accesează o refinanţare solicită şi o sumă suplimentară, ceea ce explică creşterea uşoară a soldului.

Soldul împrumuturilor în lei a crescut cu numai 0,3% faţă de luna anterioară, până la 78,4 miliarde lei. Incluzând impactul inflaţiei creşterea a fost chiar mai mică, de 0,1%. Totuşi, creditul în lei a crescut în termeni reali pentru a doua lună conscutivă după ritmurile negative înregistrate la începutul anului.

"Semnul bun vine dinspre creditarea în lei către populaţie Cred că putem vorbi de o tendinţă de îmbunătăţire a cererii de credite în lei, fapt ce ar ajuta şi la stimularea consumului privat şi, în cele din urmă, creşterea economică. Ratele de dobândă scăzute la lei oferă sprijin ideii de reluare fragilă a creditării în lei", comentează Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.

Clienţii băncilor preferaseră finanţarea în lei în aprilie, soldul creditelor în moneda naţională înregistrând o creştere cu 1,5% faţă de martie pe fondul promoţiilor derulate de bănci la creditele de consum.

Anticipând revenirea economiei, bancherii vorbesc acum despre creşteri pe creditare, iar cei mai optimişti vizează chiar ritmuri de două cifre. Ei afişau însă acelaşi optimism şi în primăvara anului trecut, dar planurile le-au fost date peste cap de măsurile de austeritate de la jumătatea lui 2010.

Analiştii sunt însă rezervaţi în ceea ce priveşte accelerarea ritmului de revenire a creditării în a doua parte a anului, în condiţiile în care gradul de îndatorare, în special pe segmentul clienţilor individuali, rămâne ridicat şi inflaţia continuă să aibă un impact semnificativ asupra puterii de cumpărare a acestora.

"Evoluţia creditării în prima jumătate a acestui an şi semnalele pozitive transmise de bănci ar justifica o creştere a stocului de credite. Totuşi, nu mă aştept ca ritmul de creştere să devanseze rata inflaţiei. Astfel, nu putem vorbi anul acesta de o revenire a creditării în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă de o creştere a apetitului pentru reluarea creditării care ar putea să producă efecte notabile abia în 2012", notează Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Şi economisirea şi-a revenit în luna mai, depozitele populaţiei şi firmelor ajungând la 173 miliarde lei (42 mld. euro), în creştere cu 1,2% faţă de aprilie şi cu 2,7% faţă de mai 2010. Soldul depozitelor intrase pe o tendinţă de scădere în lunile anterioare.