Guvernul Boc a tăiat la sânge cheltuielile de capital şi nu dă oxigen economiei

De asemenea, el a spus că este necesar ca guvernul să facă eforturi supli­men­tare pentru a atinge ţin­ta de deficit bugetar de 3% din PIB în 2012, care este an electoral.

"În sectorul de sănătate sunt în curs re­forme importante, dar este nevoie de un progres mai rapid în îmbunătăţirea cheltuielilor de capital şi absorbţia fondurilor UE, reducerea arieratelor şi îmbunătăţirea administrării taxelor", a declarat Lipsky.

În anii de criză 2009 şi 2010 inves­ti­ţi­ile publice nu şi-au jucat rolul de pârghie a programului anticriză, în pofi­da promisiunilor. De aproape trei ani eco­nomia se zbate să iasă din recesiune, timp în care 40.000 de companii au in­trat în insolvenţă. În toată această pe­rioa­dă, TVA-ul a urcat de la 19% la 24%, inflaţia a ajuns la 8% pe an, Ro­mâ­nia a pierdut peste 30 mld. euro din PIB, iar creşterea economică din ulti­mele două trimestre este extrem de anemică.

Analiştii au repetat în ultimii doi ani că investiţiile, în special în infra­struc­tu­ră, au fost neglijate, ceea ce a lovit direct în economie, în capacitatea de a ieşi din re­cesiune. Soluţia aplicată de guvernul Boc pentru atingerea ţintelor de deficit agreate cu FMI şi Comisia Europeană a fost reducerea substanţială a cheltu­ie­li­lor de capital.

"La începutul crizei, fără dubiu, chel­tuielile de capital au fost, din păcate, in­stru­mentul prin care s-au ajustat chel­tu­ielile bugetare. Dacă pri­vim în dina­mi­că etapizarea ajustării chel­tuielilor, constatăm că întâi s-au tă­iat cheltuielile de capital, apoi chel­tu­ielile cu bunuri şi ser­vicii şi ulterior chel­tuielile curente cu sala­riile. Din pă­cate, cheltuielile de capi­tal au fost buf­fer-ul de unde s-au făcut ajus­tări. Acum, când lucrurile s-au mai aşe­zat este momentul să accesăm fon­duri euro­pene şi să facem cheltuieli de ca­pi­tal mai mari", a comentat Ionuţ Dumi­tru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank.

La sfârşitul lunii mai cheltuielile de capital totalizau 5,08 mld. lei, în scă­de­re cu 5,4% comparativ cu aceeaşi pe­rioa­dă a anului trecut. Însă cheltuielile to­tale pentru investiţii care includ, pe lân­gă cheltuielile de capital, şi sumele afe­rente programelor de dezvoltare fi­nan­ţate din surse interne şi externe au to­talizat pe primele cinci luni 10,6 mld. lei, faţă de 9,8 mld. lei înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Dumitru consideră că lucrurile au înce­put să se mişte, dar "mult prea în­cet", fiind necesară realizarea unui in­ven­tar al proiectelor de investiţii, o ana­liză costuri-beneficii, prioritizarea pro­iec­telor şi bugetarea lor multianuală.

"Trebuie pornit de la o viziune stra­te­gică privind investiţiile stringente. Apoi, să le bugetăm multianual. Altfel, tot timpul o să ne plângem că nu sunt bani. Trebuie să schimbăm filosofia. Să acceptăm şi ideea că nu putem face toa­te investiţiile de care are nevoie ţara din fon­duri publice. Parteneriatele public-pri­vate pot să joace un rol. Banii de la buget pot să fie mobilizatori."

Analistul economic Aurelian Do­chia aminteşte că de la cheltuielile de ca­pital s-a aşteptat chiar ieşirea din cri­ză, dar că pe măsură ce veniturile sta­tu­lui au scăzut, o parte din banii destinaţi in­vestiţiilor au fost transferaţi spre sa­la­rii şi ajutoare sociale. Pe măsură însă ce în administraţie reforma începe să-şi ara­te efectele, trendul ar trebui să se inverseze.

"Pentru 2011 ar trebuie să existe o in­ver­sare a acestei tendinţe (de transfer al banilor spre zonele sociale - n.n.). Este în curs o reformă de reducere a chel­tuielilor, ajutoarele sociale sunt re­stric­ţionate, în vreme ce veniturile sta­tu­lui au crescut. Aş aştepta o perioadă mai mare de cinci luni pentru a vedea dacă tren­dul se inversează, iar banii vor fi re­di­recţionaţi spre investiţii", spune Dochia. El crede că investiţiile în infra­struc­tură şi-au adus într-un anume fel apor­tul la oprirea declinului economic, dar arată că problema este în altă parte: pro­iectele nu au fost bine direcţionate, nu au fost bine pregătite, drept urmare nu au fost duse la capăt. "Există o în­cren­gătură de interese. Multe proiecte au fost cu dedicaţie. Iată că UE an­che­tea­ză acum modul în care au fost folo­si­te sume importante - peste 800 mil. euro. Cred că problema este la acest ni­vel al administraţiei."

Bani cheltuiţi ineficient

Analizând alocările pentru investiţii la nivel regional, se constată că Româ­nia a avut în în perioada 2006-2009 cea mai mare alocare (atât ca procent din PIB, cât şi ca procent din veniturile bu­ge­tare, standarde ESA 95) pentru in­ves­tiţii publice în comparaţie cu ţările din UE27. Cu toate acestea, rezultatele în ter­meni de îmbunătăţire a calităţii infra­structurii au fost modeste.

"Deşi România a avut în perioada 1995-2009 printre cele mai mari chel­tuieli de capital în cadrul ţărilor euro­pe­ne, cu cheltuieli de capital mai mici, ţări pre­cum Polonia, Ungaria, Bulgaria au o cali­tate a infrastructurii mai bună, ceea ce demonstrează eficienţa scăzută a acestor cheltuieli în cazul României", se men­ţionează în raportul anual pentru 2010 al Consiliului Fiscal.

România s-a plasat pe ultima po­zi­ţie în UE în ceea ce priveşte indicele ca­li­tăţii infrastructurii, conform World Competitiveness Report din 2010.

Secretarul general al Asociaţiei Oa­me­nilor de Afaceri din România (AOAR) Cristian Pârvan crede că in­ves­tiţiile nu sunt la potenţialul lor nu din lip­să de bani, ci de proiecte viabile. "Atât suntem capabili să facem, atât este administraţia capabilă să se mo­bi­li­ze­ze. Nu este aici vorba despre bani, ci de faptul că nu s-au efectuat lucrări de ba­nii care sunt. Şi nu s-au făcut pentru că nu au fost proiecte bune. Resursa există, fie că este vorba despre bani de la buget, bani europeni sau bani din împrumuturi de la BEI sau BERD." El spune că dacă s-ar putea folosi banii europeni, de pildă pen­tru infrastructură, acest lucru ar an­tre­na în jocul economic şi alte sectoare, lu­cru care ar contribui la revenirea economică.

Am cerut deficit bugetar mai mare pentru investiţii

În 2010 Finanţele au programat ini­ţial în buget cheltuieli de capital de 20,4 mld. lei, însă nivelul a fost recti­ficat prin cele două rectificări bugetare la 19,6 mld. lei. În cele din urmă, Finan­ţele au raportat că pentru chel­tu­ieli de capital s-au cheltuit 19,4 mld. lei.

Pentru 2011, guvernul s-a lăudat că a primit acceptul FMI pentru a da dru­mul cheltuielilor de investiţii încă de la în­ceputul anului, însă cifrele nu au ară­tat un proces investiţional încurajator din partea statului. Pentru primul tri­mes­tru, ţinta maximă pentru deficit a fost majorată la 8 mld. lei tocmai pentru a angaja cheltuieli mai mari pentru inves­tiţii. Dar autorităţile au amânat in­ves­tiţiile, deficitul însumând la sfârşitul lunii martie 5,2 mld. lei.

Deşi factura socială a fost ajustată, nu a fost redusă suficient de mult astfel încât să se elibereze resurse din buget pen­tru investiţii. Plata salariilor din sec­torul public, a pensiilor şi a altor aju­toa­re sociale a reprezentat anul trecut mai mult de jumătate din cheltuielile bu­ge­ta­re totale, în timp ce investiţiile de capi­tal şi cofinanţarea proiectelor finanţate din bani europeni au reprezentat 14,1% din cheltuieli, înregistrând creştere faţă de 2009 exclusiv pe seama cofinanţării pro­iec­telor finanţate din fonduri neram­bursabile.

Realizarea programelor de investiţii pu­blice presupune capacitate ad­mi­nis­tra­tivă şi parcurgerea mai multor paşi bi­ro­cratici, o mare parte din banii alo­caţi pe acest segment ajungând să fie cheltuiţi spre finalul anului.

Potrivit datelor prezentate recent de Andreea Paul Vass, consilierul eco­no­mic al premierului Emil Boc, alocările bu­ge­tare pentru investiţii publice au cres­cut în 2011 la 35,2 mld. de lei, repre­zen­tând 6,5% din PIB, faţă de 6,3% din PIB în 2008, când s-a înregistrat vârful de creştere economică.