Turnuri noi pentru bancheri

Primele bănci care şi-au instalat managementul în clădiri înalte de birouri din Bucureşti sunt chiar primii doi jucători din sistem, BCR şi BRD, care ocupă încă dinainte de înce­perea boom-ului imobiliar clădirile Bucharest Financial Plazza (Calea Victoriei) şi BRD Tower (Piaţa Victoriei), de 19, respectiv 17 etaje.

După modelul din New York sau Londra, unde giganţii financiari ocupă de regulă cele mai înalte clădiri din oraş, la o scară mai redusă "aerul rarefiat" al înălţimilor le-a făcut astfel cu ochiul bancherilor încă de la construcţia primelor turnuri de oţel şi sticlă din oraş.

Dacă BCR şi BRD stau în clădiri care fac parte din portofoliul lor, unul dintre primii chiriaşi ai unui imobil de birouri peste media de înălţime a Capitalei a fost Alpha Bank, grecii ocupând zece din cele 12 etaje ale Neocity Tower, imobil de pe Calea Dorobanţilor.

Această "modă" a continuat în următorii ani, dar pare să se perpetueze de-abia în prezent, în condiţiile în care numărul de clădiri înalte a crescut. Grecii de la Piraeus şi-au construit propriul turn, de 15 etaje, în Piaţa Victoriei, în timp ce UniCredit speră să finalizeze un proiect care va avea de asemenea 15 etaje în primăvara anului viitor, construcţie situată pe Bulevardul Expoziţiei din nordul Capitalei.

Pe zona de închiriere însă, strada Barbu Văcărescu pare a deveni o arteră a banche­rilor. Astfel, după ce anul trecut Royal Bank of Scotland s-a mutat în imo­bilul Lakeview (14 etaje), austriecii de la Volksbank şi grecii de la Banca Românească vor ocupa în acest an spaţii importante în alte două clădiri din zonă - Nusco Tower (19 etaje) şi Euro Tower (18 etaje).

În ultimele săptămâni au apărut însă informaţii şi despre olandezii de la ING că ar fi pe punctul de a renunţa la sediile de pe şoseaua Kiseleff şi din S-Park pentru a închiria o bună parte din turnul Crystal Tower de pe Iancu de Hunedoara, un imobil de 14 etaje ce va fi livrat în vara acestui an.

Cine închiriază? O bună parte dintre clădirile în care bancherii îşi mută sediile au fost finanţate chiar de către băncile pe care le conduc, astfel de contracte fiind reciproc avantajoase: dezvoltatorul îşi asigură un chiriaş solid, care poate semna chiar şi pentru o perioadă mai lungă de timp, în timp ce banca îşi acoperă riscul ca imobilul pe care l-a finanţat să rămână neocupat, iar astfel dezvoltatorul să nu-şi poată plăti ratele.

Acest gen de tranzacţii nu reprezintă însă o regulă, astfel că Volksbank se va muta într-o clădire a cărei construcţie a fost finanţată de UniCredit (Nusco Tower), în timp ce Crystal Tower (care poate deveni noul sediu al ING) a fost finanţat de BCR. Nusco Tower este deţinut de familia oamenilor de afaceri italieni Nusco, în timp ce Crystal Tower este controlat de către Michael Stanciu, proprietarul Search Corporation cu afaceri în proiectarea de autostrăzi şi alte investiţii în infrastructură.

Germanii de la Accession Fund, proprietarii Charles de Gaulle Plaza, au deocamdată în clădire birourile centrale ale Raiffeisen şi UniCredit Ţiriac, dar ambele bănci ar putea elibera spaţiile în următorii ani: Raiffeisen pentru turnul SkyTower din zona Aurel Vlaicu, la care Raiffeisen Evolution a reînceput cu Strabag construcţiile în acest an, iar UniCredit pentru sediul de pe Bulevardul Expoziţiei, construit de Bog'Art.

Pe de altă parte, actualul sediu al Royal Bank of Scot­land este deţinut de Dinu Patriciu şi AIG Lincoln, în timp ce turnul Euro Tower este în portofoliul grupului Cascade şi al fondului de investiţii ECDC.

Patru conservatori. La nivel de top 15, doar patru bănci par a prefera în continuare imobilele de mici înălţimi. Banca Transilvania, Bancpost şi Garanti Bank, deşi şi-au mutat sediile din Bucureşti în ultimii trei ani, au ales clădiri cu un regim scăzut de înălţime. Banca Transilvania a construit un sediu propriu de patru etaje în Băneasa, Bancpost a ales un sediu din Pipera aflat în proprietatea diviziei imobiliare a grupului EFG, din care face parte, în timp ce Garanti a mers recent în parcul de afaceri Novo Park deţinut de Liviu Tudor.

A patra bancă ce poate fi considerată conservatoare este CEC, al cărei sediu central va rămâne deocamdată în Palatul CEC de pe Calea Victoriei, care este însă destul de degradat, astfel că ar putea intra într-un proces de consolidare în următorii ani.