Sub ce formă ies pădurile din ţară

Livrările externe de produse din lemn (fără mobilă) au atins 1,22 mld. euro anul trecut, în creştere cu 33,15%, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Revenirea cererii pe pieţele din Europa Centrală, dar şi de Vest, precum şi preţurile mai mari obţinute la negocierea contractelor au fost suficiente pentru ca afacerile fabricilor româneşti din domeniu să-şi tureze anul trecut motoarele.

Dacă alte ţări din regiune au implementat taxe pentru livrările de lemn către această destinaţie, România este singurul stat din care se poate cumpăra fără astfel de restricţii, potrivit unor jucători care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

La exporturile de produse din lemn de aproximativ 1,22 mld. euro se adaugă exportul de mobilă care sare la rândul său de 1 mld. euro, astfel că în total exporturile de lemn şi produse rezultate din prelucrarea lemnului sar de două miliarde de euro.

Rezultate surprinzătoare. "Dacă exportul de mobilă a crescut în 2010 faţă de 2009 cu 13,6%, observăm că în aceeaşi perioadă exportul de produse lemnoase s-a majorat cu 33,2%. Creşteri semnificative s-au raportat la exportul de buşteni, care practic s-a dublat, majorându-se de la 14,4 milioane de euro în 2009 la 30 de milioane de euro în 2010", au spus reprezentanţii APMR, punctând faptul că răşinoasele reprezintă cei mai importanţi buşteni la export, iar China cea mai importantă piaţă. Instituţia notează că exportul către China a ajuns la 16,6 mil. euro de la aproape 5 mil. euro în 2009.

Cele mai mari exporturi de materie lemnoasă la nivel naţional sunt însă cele de cherestea, care sar de jumătate de miliard de euro, peste 40% din total. Un producător important de cherestea din România este Holzindustrie Schweighofer, afacerea puternicului om de afaceri austriac Gerald Schweighofer. În domeniul prelucrării lemnului, el are mai multe fabrici în România, unde pe lângă cherestea mai produce şi alte tipuri de panouri din lemn, iar una dintre destinaţiile externe unde livrează este Japonia. Exporturile fabricilor lui Schweighofer se situau anul trecut, potrivit unor estimări, la aproximativ 100 de milioane de euro.

După cherestea, pe locul doi în topul exporturilor se află produse precum PAL, MDF şi OSB.

PAL-ul (plăcile aglomerate din lemn) repezintă panouri obţinute din coajă şi resturi de lemn, provenite de la procesatorii de lemn, care sunt utilizate în industria mobilei, dar în procent extrem de mic se pot găsi şi în formă brută în magazinele de bricolaj. Pe de altă parte, MDF-ul (medium-density fibreboard) este tot un material folosit în industria mobilei, însă de o calitate mai ridicată faţă de PAL. MDF-ul se obţine din buşteni, dar şi din resturi decojite. Principalul producător de MDF este Kronospan, iar date despre alţi producători pe această piaţă sunt puţine.

OSB reprezintă plăcile folosite în special în industria construcţiilor pentru pereţi, podele, acoperişuri, dar pot fi folosite şi pentru cutii de transport sau paleţi.

Austriecii de la Kronospan produc atât MDF, cât şi PAL şi OSB. Grupul produce la Sebeş PAL, capacitatea anuală fiind de 840.000 de metri cubi, şi MDF, iar în acest caz capacitatea este de 384.000 de metri cubi. La Şebeş (Alba), Kronospan a cumpărat în 2004 facilităţile deţinute de grupul Frati într-o tranzacţie estimată la vremea respectivă la 250 mil. euro.

Dacă la Sebeş a cumpărat, la Braşov austriecii au investit într-o capacitate nouă. Fabrica de la Braşov a fost inaugurată în decembrie 2009 şi a necesitat investiţii de 200 mil. euro şi produce OSB (plăci din fibre orientate) şi PAL. Capacitatea de producţie de OSB este de 270.000 metri cubi, iar cea de PAL de 80.000 de metri cubi.

Kronospan şi-a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 290 mil. euro, în creştere cu aproximativ 10% comparativ cu 2010.

"În prima parte a anului 2011, Kronospan a men­ţinut exporturile la aceleaşi cote ca şi în 2010, adică aproximativ 60% din întreaga producţie de la Braşov şi de la Sebeş merg la export", a spus Oana Bodea, reprezentant al Kronospan.

Printre avantajele aduse de exporturi, Bodea notează: îmbunătăţirea profitului şi a vânzărilor, echilibrarea cererii în funcţie de anotimp pentru că atunci când piaţa din România este blocată, în special în perioada de iarnă, se echilibrează producţia prin creşterea exporturilor pe alte pieţe, minimizarea riscului şi diversificarea propriei afaceri.

În opinia Kronospan, potenţialul exportului românesc de produse din lemn rămâne ridicat în Uniunea Europeană, însă există oportunităţi şi în state precum cele din Orientul Apropiat şi Mijlociu.

"Criza care a afectat industria construcţiilor şi cea a amenajărilor interioare a avut impact doar asupra exporturilor româneşti de mobilier în spaţiul intracomunitar. Totuşi, anul trecut exporturile de lemn şi produse de lemn au atins suma de peste 1 miliard de euro", a adăugat Oana Bodea.

Cât se exploatează. În 2010, volumul lemnului exploatat a fost de 16,9 mil. metri cubi, în uşoară creştere faţă de anul precedent, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Preţul mediu al unui metru cub de lemn de foc este de aproximativ 25 de euro (pe timpul verii), iar toamna urcă la 30-35, potrivit unor date furnizate de către Vlad Cîrjan, avocat partener al casei de avocatură CHSH Gilescu & Partenerii, care intermediază tranzacţii cu păduri. Acesta este considerat cel mai ieftin lemn, fiind în stare brută, neprelucrată. Preţul fagului este de circa 45 de euro şi ajunge la 60 de euro pe metru cub dacă este şi livrat. Bradul este cel mai căutat şi are un preţ de 80 de euro.

Pe de altă parte, în raportul de activitate al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva aferent anului 2010 rezultă că preţul mediu obţinut este de peste 90 de lei pe metru cub (peste 21 de euro).

Dacă se ia în considerare un preţ minim de 20-25 de euro/metru cub rezultă că lemnul exploatat anul trecut din pădurile României poate fi estimat la peste 340 mil. euro în stare brută. Fondul forestier al României (care include pădurile, terenurile destinate împăduririi, dar şi alte suprafeţe) a fost anul trecut de 6,5 mil. ha, din care suprafaţa pădurilor este de 6,35 de milioane de hectare. Cel mai mare proprietar de păduri este statul, care administrează aceste suprafeţe prin Romsilva.

Şi mobila se caută. Creşterea de 13,6% a exportului de mobilă, potrivit APMR, a venit după doi ani consecutivi de scădere şi a avut loc pe fondul revenirii pieţelor din Vest. Însă din partea mobilei aceasta este singura veste bună deoarece atât producţia, cât şi cererea de pe piaţa internă au scăzut, fapt ce a redus numărul oamenilor care lucrează în industrie la 48.500, faţă de 53.300 în 2009.