Grecii trebuie să îndure cinci ani grei de austeritate pentru a salva băncile private

Parlamentarii greci au votat ieri pentru adoptarea măsurilor de austeritate în valoare de 28 mld. euro, sub presiunea manifes­tan­ţi­lor, care au asediat clădirea par­la­mentului. Băncile private din Europa pot răsufla uşurate.

Ca urmare a adoptării măsurilor de austeritate, în următorii cinci ani grecii vor plăti taxe mai mari, iar an­ga­jaţii la stat îşi vor vedea sala­riile reduse şi cu până la 30%. Gu­vernul va cheltui mai puţini bani pe edu­caţie, apă­rare şi să­nătate şi va vinde o mare parte din compa­niile sau activele imo­biliare pe care le deţine.

"Trebuie să ne aşezăm ţara pe fundaţii solide", a de­clarat premierul elen George Papan­dreou.

Votul de ieri a avut o miză imensă, atât pentru Grecia, ca urmare a faptului că apro­barea pachetului de măsuri de austeritate a fost impusă de creditorii internaţionali ai Gre­ciei drept condiţie pentru eliberarea unei tranşe de 12 mld. euro fără de care ţara ar fi intrat în incapacitate de plată a datoriilor. Băncile franceze şi germane, care au expunerea cea mai mare pe Grecia, au primit un balon de oxigen. Pentru zona euro, votul a fost hotărâtor pentru că dacă grecii ar fi respins austeritatea, criza s-ar fi extins şi în alte state şi ar fi pus la îndoială chiar supravieţuirea monedei euro, conform multor economişti.

Pe lângă aceşti bani, UE şi FMI au căzut de acord să acorde Greciei un al doilea ajutor extern, ce va avea o valoare similară primului, de circa 110 mld. euro. Diferenţa între cele două ajutoare este că de această dată va fi implicat şi sectorul privat, băncile germane şi franceze acceptând deja să reinvestească în obligaţiuni elene pe termen lung banii pe care Atena îi va plăti când titlurile deja emise ajung la maturitate.

Decizia parlamentului elen a fost ca o descătuşare pentru investitori, bursele eu­ropene şi moneda euro avansând. Indicele FTSE -Londra avan­sa în a doua ju­mătate a şedinţei cu 1,43%, în timp ce indicele DAX - Frank­furt urcase cu 1,94%. La Paris, CAC 40 a avut o creştere de 1,76%.

Măsurile de austeritate ale guvernului sunt foarte nepopulare, sondajele de opinie sugerând că 80% din greci nu le vor. Ca urmare, dezba­terile parlamentare au fost însoţite de pro­teste violente pe străzile Atenei, unde mii de poliţişti au fost nevoiţi să ţină sub control demonstranţi care cred că planul guvernului va împovăra şi mai mult populaţia şi va duce la pierderea a nume­roase locuri de muncă.

Grecia are datorii de 328 mld. euro, adică 142,8% din PIB. În următorii cinci ani, mă­surile de austeritate adoptate şi priva­ti­ză­rile ar trebui să aducă statului 78 mld. euro.