Oamenii de afaceri greci se plâng că românii nu mai au încredere în ei şi le întorc spatele la licitaţiile de stat

Recesiunea economică şi criza datoriilor prin care trece Gecia se răsfrânge asupra oamenilor de afaceri greci, atât la ei în ţară, cât şi în România. Ei se confruntă cu neîncrederea clienţilor, care se tem că rămân cu proiectele neterminate, dar şi cu lipsa de ajutor din partea autorităţilor elene.

Într-o atmosferă caracterizată mai degrabă de poftă de mâncare decât de discuţii interactive, Forumul de afaceri româno-elen, găzduit de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi la care a participat preşedintele Greciei Karolos Papoulias, a scos la iveală o serie de probleme cu care se confruntă oamenii de afaceri greci, atât în România cât şi la ei acasă. După mai multe discursuri, legate de relaţiile comerciale dintre Grecia şi România, de economia elenă şi sistemul bancar al statului mediteraneean, şi o pauza în care s-a facut coadă la masa cu aperitive, băuturi răcoritoare şi fursecuri, a venit şi rândul oamenilor de afaceri să-şi spună păsul. Unul dintre cei 26 de reprezentanţi ai mediului de afaceri prezenţi a atras atenţia asupra dificultăţilor pe care societăţile greceşti le întâmpină când participă la licitaţiile de stat din România.

"România închide reverenţios uşile de teamă că societăţile greceşti nu vor face faţă crizei, că va rămâne cu proiectele neterminate şi ca va pierde, în cele din urmă, bani", s-a plâns el. Chiar şi sectorul privat are această atitudine, deoarece economia elenă şi-a pierdut credibilitatea, a mai spus omul de afaceri.

Unul din oficialii eleni participanţi la forum a răspuns caracterizând aceste opinii ca fiind extreme. Un alt om de afaceri a reproşat guvernului elen, reprezentat prin preşedintele Papoulias şi Konstantinos Papadopoulos, secretar general ministerul afacerilor externe, că încă nu a trecut de la promisiuni la planuri concrete pentru a susţine mediul de afaceri. Un alt nemulţumit a întrebat ce face guvernul grec pentru a diversifica exporturile, în condiţiile în care Grecia este renumită, pe plan comercial, doar pentru brânza feta, măslinele şi uleiul pe care le vinde în străinătate. Replica oficialilor a venit sub forma exemplului României, care importă de la greci în primul rând aluminiu, echipamente telecom, elemente din fier pentru construcţii, mase plastice şi abia apoi produse agricole.

Papadopoulos a arătat că exporturile Greciei au crescut cu 31,5% în primul trimestru, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Exporturile către România au avansat, în acelaşi interval, cu 27%, faţă de 6,5% cu cât au crescut importurile Greciei din România. Preşedintele grec a subliniat, la rândul său, tendinţa de creştere a exporturilor dintre cele două ţări. El a atras atenţia că investiţiile elene în România susţin 25.000 de locuri de muncă, în principal în sectorul bancar, al telecomunicaţiilor, al industriei alimentare şi materialelor de construcţii.

Claudiu Stafie, secretar de stat în ministerul economiei, a menţionat că la începutul anului activau în România peste 4.900 de societăţi elene, cu un capital social de 1,9 miliarde euro.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, Grecia se plasează pe locul 15 în topul ţărilor către care România exportă (486 milioane lei în primele două luni ale anului) şi pe poziţia 20 în clasamentul importurilor (381,8 milioane lei).

Confruntate cu neîncrederea investitorilor, autorităţile elene sunt nevoite să dea asigurări că economia Greciei îşi poate reveni din recesiune, că statul elen nu va falimenta, iar sistemul bancar poate supravieţui crizei. În acest ton, una dintre principalele idei care s-au desprins din discuţiile forumului este aceea că sectorul bancar elen este bine plasat pentru a face faţă crizei prin care trece Grecia şi zona euro. Astfel, valoarea activelor băncilor greceşti este de 225% din PIB, faţă de, spre exemplu, 900% din PIB în cazul Irlandei, ţară forţată de dificultăţile băncilor să ceară ajutor internaţional pentru a supravieţui financiar, a spus Papadopoulos. El a subliniat că sectorul bancar are mai degrabă o problemă de lichiditate, în condiţiile în care neîncrederea investitorilor în economia elenă se răsfrânge şi asupra sectorului bancar, şi nu de capitalizare.